11 septembrie 2023, ora 18:47

NATO anunţă că în 2024 va desfășura cel mai mare exercițiu militar de după Războiul Rece, în care vor fi implicaţi 41.000 de militari, 500-700 de aeronave și peste 50 de nave. Exerciţiul se va derula în Germania, Polonia și Țările Baltice în februarie 2024, scrie observatornews.ro.

NATO pregătește cel mai mare exercițiu de comandă comună de la Războiul Rece încoace. Exerciţiul de anul viitor va aduna peste 40.000 de soldați care vor exersa modul în care alianța ar respinge o invazie sau o agresiune a Rusiei împotriva unuia dintre membri. 

Exercițiul Steadfast Defender face parte din efortul NATO, determinat de invadarea Ucrainei, de a se transforma rapid dintr-o aliantă de apărare şi răspuns la o situaţie de criză într-o alianță de luptă în război. Antrenamentele vor începe în primăvara anului viitor. Este așteptată implicarea a până la 700 de misiuni de luptă aeriană, peste 50 de nave și aproximativ 41.000 de militari, au transmis oficiali NATO, citaţi de FT. 

Exercițiul este conceput pentru a testa potențiale manevre împotriva unui inamic modelat după o coaliție condusă de Rusia, numită Occasus. Exercițiul este, de asemenea, o premieră în ceea ce privește capacitatea tehnică, folosind date geografice reale pentru a crea scenarii mai realiste pentru soldaţi. 

Nouă strategie de antrenament pentru trupele NATO

Suedia, a cărei aderare la NATO nu a fost încă ratificată de Turcia și Ungaria, va fi inclusă şi ea în exerciţiu. În total vor fi implicate 32 de națiuni. Antrenamentele vor avea loc în Germania, Polonia și Țările Baltice în februarie și martie și fac parte dintr-o nouă strategie de pregătire. NATO va urma să efectueze anual două exerciții mari, în loc de unul.

NATO se va antrena și pentru a contracara amenințările teroriste din afara granițelor sale imediate. Secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, a declarat în iunie anul trecut că alianța va crește numărul trupelor sale de înaltă pregătire de la 40.000 la "cu mult peste 300.000".

Face parte dintr-o decizie istorică de tranziţiei a alianței către capabilităţi militare grele, spre deosebire de forțele ușoare și mobile desfășurate în Balcani și Afganistan. Liderii NATO au convenit, la summitul din Vilnius, din iulie, asupra unor noi planuri regionale de apărare și pentru crearea așa-numitei Forțe Aliate de Reacție, o forță multinațională capabilă să răspundă rapid amenințărilor.

Mesaj trimis Moscovei că NATO că este pregătită să lupte

Țările baltice au cerut în mod deosebit ca NATO să-și întărească flancul estic pe măsură după acumularea de trupe la granița cu Belarus. Vladimir Putin a declarat că a trimis primele arme nucleare tactice în Belarus la începutul lunii iulie, deși prezența lor acolo  a rămas neconfirmată. NATO a poziționat batalioane multinaționale în statele baltice pentru a încetini înaintarea unui posibil agresor în cazul unei invazii. Germania a declarat în iunie că va păstra permanent 4.000 de militari în Lituania.

Exercițiul este şi o încercare cheie de a trimite un mesaj Moscovei că alianța este pregătită să lupte, au spus oficialii NATO.

11 octombrie 2024, ora 23:01

Ucraina a anunțat vineri că investighează moartea în captivitatea rusă a jurnalistei ucrainene Viktoria Roșchina, care a fost dată dispărută în 2023, scris Reuters. Jurnalista independentă, care a lucrat și pentru RFE/RL și alte instituții de presă ucrainene, a fost ținută captivă în două centre de detenție descrise ca fiind unele dintre cele mai brutale, fiind cunoscute pentru metodele sale extreme de tortură, scrie Ukrainska Pravda.

Viktoria Roșchina, în vârstă de 27 de ani, a dispărut în august 2023, în teritoriile ocupate de ruși în timp ce acoperea războiul, fiind corespondentă pentru mai multe instituții de presă. Rusia a recunoscut în aprilie anul trecut că ea este reținută, potrivit hotnews. 

Comisarul ucrainean pentru drepturile omului, Dmitro Lubineț, a confirmat joi seară pe rețelele de socializare moartea acesteia, în ceea ce e a spus că era detenția ilegală, dar nu a precizat circumstanțele.

Andrii Iusov, un purtător de cuvânt al serviciilor de informații militare din Ucraina, a declarat pentru postul public Suspilne că Roșchina a fost pe o listă de prizonieri care urmau să fie eliberați în timpul unui schimb de prizonieri și că „s-a făcut tot ce era necesar” pentru schimb.

Ea urma să fie transferată la Moscova din orașul Taganrog, sud, a spus el.

Grupul Reporters Without Borders a declarat că Roșchina a murit pe 19 septembrie, citând o scrisoare pe care familia ei a primit-o joi de la Ministerul rus al Apărării.

Procuratura Generală ucraineană a declarat că anchetează moartea acesteia ca pe o crimă, în timp ce deja exista deschis un dosar cu privire la crime de război. 

Până vineri dimineață, Rusia nu a comentat public moartea ei.

„Ce au făcut cu ea? Ce i s-ar fi putut face unei fete tinere ca să o facă să moară?” a scris activista și colega ei Oleksandra Matviiciuk, laureată a Premiului Nobel pentru Pace în 2022, a pe X.

Într-o declarație de vineri, Uniunea Europeană a cerut „o anchetă amănunțită și independentă care să clarifice toate circumstanțele” morții jurnalistei.

„Soarta ei este o reamintire tragică a miilor de persoane reținute în teritoriile ucrainene ocupate și în Rusia, precum și a represiunii impuse de autoritățile ruse”, se arată în comunicat.

Roșchina a documentat eforturile Moscovei de a consolida puterea rusă în părțile din estul și sudul Ucrainei ocupate după invazia Kremlinului din februarie 2022. Ea a surprins, de asemenea, dificultatea vieții de zi cu zi din peninsula Crimeea la Marea Neagră, pe care Rusia a confiscat-o și a anexat-o în 2014. Articolele Viktoriei Roșchina au inclus fotografii ale echipamentelor militare rusești și au dezvăluit amploarea ruinelor din Mariupol, devastat de un asalt și asediu rusesc de luni de zile.

Ea a mai fost reținută o dată înainte de forțele ruse, timp de 10 zile, în sud-estul Ucrainei, în primele săptămâni ale invaziei Kremlinului.

Tetiana Katricenko, director executiv al organizației pentru drepturile omului Media Initiative for Human Rights (MIPL), a spus că Roșchina a fost ținută în captivitate în cel puțin două închisori: Colonia Penală nr. 77 din Berdeansk, oraș ocupat temporar, și Centrul de detenție nr. 2 din Taganrog, Rusia.

„Ambele unități au fost folosite de ruși încă din primele luni ale invaziei pe scară largă pentru a-i ține atât soldați ucraineni, cât și pe civili, inclusiv femei”, a menționat Katricenko.

„Taganrog (dar și Berdiansk, unde torturau prizonierii cu șocuri electrice) este cunoscut drept unul dintre cele mai brutale locuri pentru ucraineni din Rusia. Este numit iadul pe pământ. Acolo sunt ținuți în mod special luptătorii Azov de la Azovstal. Prizonieri eliberați povestesc torturi îngrozitoare. Acolo, toți cei pe care rușii vor să-i eticheteze drept criminali sunt forțați să mărturisească crimele pe care nu le-au comis. Ulterior, sunt transferați la Rostov pentru a fi judecați”, a spus Katricenko.

Potrivit acesteia „Viktoria a fost ținută în Taganrog cel puțin din mai până în septembrie 2024, la izolare. Chiar înainte de un schimb planificat pe 13 septembrie 2024, ea și cel puțin o altă femeie din Melitopolul ocupat au fost scoase din Taganrog. Nu se știe unde au fost duse”.

Centrul de detenție nr. 2 din Taganrog este considerat unul dintre cele mai brutale din Rusia. Din aprilie 2022, apărătorii Mariupolului au fost trimiși acolo.

Prizonierii de război eliberați au povestit că gardienii de la Taganrog folosesc pentru tortură bastoane de cauciuc, ciocane de lemn și șocul electric. Prizonierii sunt bătuți când vin, apoi în timpul perchezițiilor zilnice și a interogatoriilor. În timpul interogatoriilor, deținuții sunt forțați să mărturisească crime pe care nu le-au comis.

„Un bărbat era în aceeași celulă cu mine. Îl duceau la interogatoriu în fiecare zi. Gardienii abhazi i-au spus că îl vor bate până când va mărturi și o va semna. L-au înecat cu apă, i-au aruncat o cârpă pe față și i-au turnat apă. Dreptu urmare, a semnat totul”, a spus unul dintre militarii eliberați, al cărui nume nu a fost făcut public de MIPL din motive de securitate.

„Am auzit în mod constant țipete – cineva era mereu bătut. Uneori, țipetele continuau 15-20 de minute, iar după aceea, persoana nu putea să stea în picioare. Au fost aruncați înapoi în celulă, aproape inconștienți”, a spus un al prizonier.