20 noiembrie 2023, ora 09:41

Economistul ultraliberal Javier Milei va fi următorul preşedinte al Argentinei, în urma victoriei sale răsunătoare în alegerile prezidenţiale, care deschid o perioadă de incertitudine pentru a treia economie a Americii Latine, căreia îi promite o terapie de şoc, relatează AFP și News.ro. Între timp, pe Internet s-au viralizat imaginile din timpul în care candidatul își sărbătorește victoria.

Milei, un politician „anti-sistem” care se opune peroniştilor şi liberalilor aflaţi la putere în Argentina de 20 de ani, l-a devansat cu peste 11 puncte pe ministrul centrist al economiei, Sergio Massa. El a obţinut 55,6% din voturi, faţă de 44,3% pentru contracandidatul său, potrivit rezultatelor oficiale parţiale, după numărarea a 99% din voturi.

Preşedintele ales, în vârstă de 53 de ani, care îşi va prelua mandatul la 10 decembrie, a promis în discursul său de victorie să „pună capăt decadenţei” şi să „reconstruiască Argentina”, avertizând în acelaşi timp că nu vor exista „jumătăţi de măsură”.

„Aceasta este o noapte istorică pentru Argentina”, a declarat el în faţa a câteva mii de susţinători care jubilau în faţa sediului său de campanie din Buenos Aires.

„Ne confruntăm cu probleme monumentale: inflaţia (143% într-un an, n.r.), stagnarea, absenţa unor locuri de muncă reale, insecuritatea, sărăcia şi mizeria”, a enumerat preşedintele ales. „Nu există loc pentru jumătăţi de măsură”, a avertizat cel care, de doi ani, pledează pentru reduceri ale cheltuielilor publice într-o economie patologic supraîndatorată, cu 40% din populaţie sub pragul sărăciei.

El şi-a reiterat hotărârea de „a pune ordine în conturile bugetare şi de a rezolva problemele Băncii Centrale”, instituţie despre care a spus că vrea să o „dinamiteze”.

Amploarea victoriei a fost o surpriză. Sondajele îi dădeau un uşor avantaj lui Milei, dar mulţi analişti preziceau un rezultat „la limită”, la un scrutin la fel de tensionat şi de indecis ca oricare altul din cei 40 de ani de la revenirea la democraţie, cu două proiecte extrem de antagoniste.

În străinătate, liderii pentru care Milei şi-a exprimat afinitatea l-au felicitat călduros: fostul preşedinte american Donald Trump şi-a exprimat convingerea că va „face Argentina măreaţă din nou”, iar fostul preşedinte brazilian Jair Bolsonaro a declarat că „speranţa străluceşte din nou” în regiune.

06 octombrie 2024, ora 10:20

Cu o lună înainte de alegerile prezidenţiale din SUA, intenţiile de vot în favoarea Kamalei Harris şi a lui Donald Trump nu par să se fi schimbat semnificativ. După o singură dezbatere între cei doi candidaţi şi în condiţiile în care nu mai este programată nicio altă confruntare televizată între vicepreşedinta democrată şi fostul preşedinte republican, Kamala Harris continuă să fie creditată cu un uşor avans în sondajele de opinie naţionale, scrie hotnews.ro.

Americanii care nu au votat prin corespondenţă sau în avans se vor prezenta, pe5 noiembrie, la secţiile de votare pentru a-şi alege preşedintele. Conform sondajelor, cursa este departe de a se fi încheiat.

Potrivit celui mai recent sondaj realizat de YouGov pentru The Economist între 29 septembrie şi 1 octombrie, Harris îl devansează pe Donald Trump cu 48% din intenţiile de vot faţă de 45%. O diferenţă de trei puncte care corespunde, de asemenea, marjei de eroare pentru acest sondaj.

Aceste cifre sunt în concordanţă cu cele publicate de alte institute în ultimele zile. Potrivit site-ului FiveThirtyEight, care reuneşte diferitele sondaje realizate în ţară, în medie Kamala Harris era în frunte cu 48,4% din intenţiile de vot, faţă de 45,8% pentru Donald Trump, o diferenţă de 2,6 puncte între cei doi. Cu doar zece zile în urmă, diferenţa era aceeaşi, la o zecime de punct.

Având în vedere aceste cifre, ar fi logic ca Harris să fie prezentată drept favorită, însă sistemul de vot pentru alegerile prezidenţiale americane face ca avantajul democratei în aceste sondaje de opinie să fie relativ.

Întrucât alegerile prezidenţiale se desfăşoară sub forma sufragiului universal indirect, rezultatul acestor alegeri nu depinde de numărul total de americani care votează pentru unul sau altul dintre candidaţi, ci de numărul de electori colectaţi în conformitate cu regula „winner-takes-all” în vigoare în majoritatea covârşitoare a statelor. Prin urmare, învingător va fi candidatul care va reuşi să obţină 270 din cele 538 de voturi electorale puse în joc.

Având în vedere că rezultatul votului este aproape sigur în majoritatea statelor, fie că sunt republicane roşii sau democrate albastre, totul va depinde de câteva state în care rezultatul rămâne incert. Iar în cele şapte state-cheie în cauză, nici Donald Trump, nici Kamala Harris nu par să aibă un avans clar.

Potrivit RealClearPolitics, un alt agregator de sondaje de opinie, Arizona şi Georgia sunt singurele state în care republicanul este cu cel puţin un punct în urma lui Harris. Democrata are un avans similar în Nevada.

În celelalte patru state-cheie (Wisconsin, Michigan, Carolina de Nord şi Pennsylvania), mai puţin de un punct îi desparte pe cei doi candidaţi. În Pennsylvania este chiar o egalitate perfectă în sondaje: atât Kamala Harris, cât şi Donald Trump sunt creditaţi cu o medie de 48,2% din intenţiile de vot.