25 ianuarie 2023, ora 17:52

Agenția de Intervenție și Plăți pentru Agricultură vine cu detalii despre perchezițiile efectuate ieri, 25 ianuarie, pe marginea unor dosare, unde sunt vizați cinci angajați AIPA.

„S-au efectuat controale la unul dintre angajații din cadrul oficiului teritorial UTA Găgăuzia, la doi angajați ai oficiului teritorial Bălti și la alți doi angajați din cadrul oficiului Central al Agenției. Menționăm că din informația oferită de către CNA, un singur angajat al AIPA a fost reținut”, precizează instituția.

În urma acestor verificări, din Agenție au fost preluate, pentru documentarea cauzelor, un hard disk și șapte dosare de solicitare a sprijinului financiar pentru acordarea subvențiilor post-investiționale, alte mecanisme de subvenționare nefiind solicitate spre verificare.

„Totodată, precizăm faptul că în perioada 2021-2023, AIPA a gestionat în exclusivitate surse financiare din bugetul de stat, care sunt alocate anual conform Legii Bugetului. Prin urmare, Agenția reiterează faptul că acordă tot suportul și colaborează cu organele abilitate de stat, ce vizează investigarea dosarelor, în strictă conformitate cu prevederile legislației în vigoare”, mai menționează AIPA.

TV8.md reamintește că ofițerii Centrului Național Anticorupție (CNA) au descins, în dimineața zilei de 24 ianuarie, cu percheziții la Agenția de Intervenție și Plăți pentru Agricultură (AIPA).

Şase persoane au fost reținute, şase sunt cercetate, iar în alte 24 de persoane urmează a fi audiate şi recunoscute în calitate de bănuiți în urma celor 68 de percheziții efectuate ofițerii CNA la Agenția de Intervenție și Plăți pentru Agricultură (AIPA).

Potrivit PA, sunt vizați angajați AIPA din Bălți și Comrat, administratori de societăți cu răspundere limitată, administratori de societăți pe acțiuni, primari și persoane terțe. Perchezițiile au avut loc în Glodeni, Bălți, Comrat, Chișinău, Rîșcani, Fălești și Drochia. 

În total, au fost inițiate 26 de cauze penale pentru abuz de serviciu, corupere pasivă, corupere activă, trafic de influenţă şi spălare de bani, documentate de procurorii CNA şi ai Procuraturii Anticorupţie. Fondurile oferite contrar prevederilor legale erau transferate prin diferite forme ascunse către funcţionari din cadrul AIPA.

În cadrul perchezițiilor au fost ridicate peste 350 de mii de lei, 10 mii de dolari, 13 telefoane mobile, calculatoare, un notebook, 2 arme deținute fără permis. Sumele ajungeau până la 150 de mii de lei per contract de subvenţionare. Un alt episod, cu un prejudiciu stabilit de 3,5 milioane de lei, a constat în oferirea de subvenţii eludând prevederile legale.

07 februarie 2023, ora 23:08

Partidele pro-europene ar trebui să facă bloc comun la alegerile locale din 2023, consideră liderul Partidului „Puterea Oamenilor”, Ruslan Codreanu, care susține că poartă dialog de aproape un an cu unele partide pentru unirea eforturilor la alegeri. De aceeași părere este și prim-vicepreședintele PSDE, Mircea Buga, potrivit căruia PSDE își dorește „o colaborare, poate un pact de neagresiune între forțele pro-europene”. 

Iar membrul Partidului Liberal, Ion Cebanu, a menționat că, la moment, nu s-a discutat posibilitatea formării unui bloc al partidelor de dreapta. Declarațiile au fost făcute în cadrul ediției din 7 februarie a emisiunii „Freedom” de la TV8.

„Cred că șansele sunt foarte mari și nu neapărat pentru că miza ar fi mare. Pentru Primăria Chișinău, miza a fost mereu mare, dacă să ne uităm după parcursul istoric. Dincolo că șansele sunt foarte mari, noi purtăm dialog de aproape un an cu mai multe partide de dreapta în vederea consolidării și unirii eforturilor pentru alegerile locale și nu doar pentru Capitală, dar în general, alegerile locale pe țară”, a subliniat Ruslan Codreanu.

Mircea Buga crede că „Municipiul Chișinău, fără doar și poate, este cel mai mare bazin electoral pentru partidele proeuropene. Vorbim de cele care, într-adevăr sunt orientate spre o aderare veritabilă la principiile și valorile europene.

Ori în prezent având în vedere o criză de imagine a altor opțiuni pro-estice, tot mai multe partide vor încerca să migreze în direcția eșichierului pro-european”.

Acesta a anunțat că PSDE va avea un candidat la alegerile pentru Primăria Capitalei, dar și în alte localități.

În ceea ce privește unirea forțelor pro-europene, Buga spune că PSDE vrea „o colaborare, poate și un pact de neagresiune între forțele pro-europene și nu e vorba doar de Chișinău, unde, tradițional, PSDE nu a avut un scor așa destul de mare. Partea puternică a formațiunii au fost în raioanele, localitățile rurale, unde am avut cel mai mare număr de primari la alegerile local trecute. 

Ne dorim același scor sau cel puțin să ne apropiem de un scor onorabil în alegerile care urmează și Capitala este o piatră de încercare și pentru noi, inclusiv ce ține de lista Consiliului Municipal”.

„Nu am avut o discuție în forurile partidului pe chestiunea asta. Cel mai probabil, vom avea un candidat la alegeri”, a punctat membrul PL, Ion Cebanu.

TV8.md reamintește că comuniștii și socialiștii au spus că pentru Primăria Chișinău, fiecare formațiune va veni cu propriul candidat. Și dacă comuniștii spun că au identificat candidatul, dar nu spun numele, socialiștii afirmă că poartă discuții la partid. 

Nici PAS nu a decis cine va reprezenta partidul. Lilian Carp, numele căruia s-a vehiculat în presă că ar putea fi candidatura PAS-ului, spune că: „Nu este luată o decizie”. 

Alegerile locale generale din acest an vor costa bugetul de stat în jur de 178 de milioane de lei. Președinta Comisiei Electorale Centrale, Angelica Caraman, spune că deși în Republica Moldova ar putea fi prelungită starea de urgență, acest lucru nu împiedică desfășurarea scrutinului, întrucât CEC a mai organizat alegeri în perioada stării de urgență, fiind aplicată o excepție de la norma legală.

Alegerile locale ar putea avea loc la sfârșitul lunii octombrie, începutul lunii noiembrie 2023.