20 ianuarie 2023, ora 20:04

Statistici îngrijorătoare de la poliție. La fiecare al zecelea accident rutier produs anul trecut în Moldova, a murit un om! Cele mai multe tragedii s-au întâmplat pe trecerile de pietoni, aproape dublu decât în afara acestora. Și numărul celor traumatizați este covârșitor- de peste 2.500! Astăzi mai mulți reprezentanți ai autorităților și ai societății civile s-au adunat pentru a discuta din nou cum am putea stopa sau măcar reduce numărul accidentelor rutiere.

Deși toți își doresc ca pe drumurile noastre să se întâmple cât mai puține accidente, iar oamenii să nu-și mai piardă viața pe șosele, când vine vorba despre măsurile care se impun, părerile funcționarilor și ale reprezentanților societății civile se împart. Dacă experții pledează pentru amenzi mai mari pentru toți cei care încalcă regulile, fie șoferi sau pietonii, funcționarii sunt mai rezervați:

„Ce mi se pare mai interesant este că dumneavoastră, de câteva ori ați spus că noi, nu o să ridicăm amenzile în cazul pietonilor care au trecut neregulamentar strada. Dar acolo avem cele mai multe decese. Nu credeți că ar trebui să lucrăm mai mult în acest sens? Nu am spus că nu urmărim creșterea amenzilor. În alte situații când au fost intenții de majorare a acestor amenzi, criticile au fost foarte mari, cum voi vă permiteți să puneți amenzi simplilor cetățeni sau unei bătrânele care trece strada iregulamentar?” 

Pe lângă sancțiuni, vina pentru accidentele rutiere, soldate cu victime omenești, este și a celor care trebuie să aibă grijă de infrastructura rutieră:

„Vorbim de treceri de pietoni denivelate, vorbim de semnele de circulație rutieră, semnul de pietoni care să fie cu iluminare care trezește o mai mare atenție și vizibiltate pentru noi șoferii. Vorbim aici de trecerile de pietoni să fie asigurate cu semafor”.

De faptul că vina pentru accidentelor rutiere aparține nu doar șoferilor, dar și pietonilor, ne-am convins astăzi încă odată, în cadrul unui experiment. 

Pe strada Socoleni din cartierul Poșta Veche. În cele zece minute de experiment, șapte mașini nu au cedat trecerea pietonilor, iar patru oameni au trecut strada neregulamentar, chiar dacă zebra se află la doar câțiva metri distanță.

Am întâlnit și persoane, care, pe lângă faptul că traversau în locuri nepermise, erau și cu ochii în telefon. 

Am surprins și trecători care s-au răzgândit să traverseze neregulamentar, doar după ce au văzut camera de filmare:

„-Ați vrut să treceți neregulamentar strada. 
-Nu, eu așteptam un om”.

„-Bună ziua, vreți să treceți neregulamentar strada. 
-Hai, dați-mi pace”.

Totuși, sunt și oameni care spun că traversează doar pe zebră. „Doar la trecerile de pietoni. Sunt mamă a trei copii și vreau să fiu exemplul acestora”.

„Eu tot timpul pe zebră trec, altfel, te lovește și vai de capul tău, nu te costă pielea cât dubala”.

De la începutului anului, în Republica Moldova au fost înregistrate 43 de accidente cu implicarea pietonilor. Șapte oameni și-au pierdut viața, iar 37 au fost traumatizați.

Un proiect de lege, elaborat de Ministerul Afacerilor Interne, care urmează să fie votat în lectură finală în Parlament, prevede amenzi mai mari pentru șoferii care nu vor ceda trecerea trecătorilor, iar celor care vor comite această încălcare repetat, le va fi suspendat dreptul de a conduce pe un termen de 45 de zile.

03 februarie 2023, ora 18:04

Pe terenul de lângă Stăuceni urmează să fie construit un centru de reciclare a deșeurilor și nu un poligon pentru depozitare, așa cum au vehiculat ieri unii funcționari publici. Autoarea proiectului ne-a explicat că urmează a fi amenajate opt centre de acest fel în toată țara. Ieri deputații urmau să voteze începerea elaborării studiului de fezabilitate, dar proiectul a fost scos de pe ordinea de zi a ședinței Legislativului.

„Elaborarea studiului durează mult timp, pentru că este nevoie să colectezi multe date și să le analizezi. Un an sau chiar doi ani. Mâine nu construim nimic lângă Stăuceni”, a declarat deputată PAS și autoarea proiectului, Ina Coșeru.

Ina Coșeru, autoarea proiectului de lege, ne-a explicat că, de fapt, la Stăuceni se planifică construcția unui centru de gestionare a deșeurilor. Adică de la colectare, sortare și până la reciclare. Asta deși, ieri, mai mulți funcționari, inclusiv primarul de Chișinău Ion Ceban au vehiculat că în zonă ar putea fi amenajată o groapă de gunoi asemeni celor de la Ciocana. 

„Eu mă aflu în prezent pe un munte de gunoi. Tot în preajmă, aproximativ 20 de hectare de pământ, exact cum este inițiativa PAS-ului în zona Rîșcani, Ciocana, Stăuceni, Ciorescu, Cricova”, a menționat, Ion Ceban.

„Centrul de gestionare a deșeurilor nu este o groapă de gunoi ca și Tînțăreni. Este o uzină modernă, europeană, de sortare și prelucrare a deșeurilor. Și doar 10% din deșeuri, care sunt inerte și uscate, pot fi depozitate la sol. Nu toată organica poate să fie compostată. Din biogaz poate să fie produsă energie”, a specificat, Ina Coșeru.

Terenul unde ar urma să fie construit centrul se află în apropiere de localitatea Stăuceni. Este vorba despre 20 de hectare de pământ care aparțin statului și care în prezent sunt lăsate în paragină.

Ieri, proiectul s-a regăsit pe ordinea de zi a Parlamentului, iar dacă era votat, Banca Europeană pentru Investiții putea să înceapă elaborarea studiului de fezabilitate, în cadrul căruia erau să fie audiați și cei care locuiesc în comuna Stăuceni. De fapt, asta a fost una dintre doleanțele primarului de acolo, care se arată împotriva construcției centrului și a cerut autorităților să găsească un alt teren. Am vrut să discutăm astăzi cu Alexandru Vornicu, dar acesta ne-a refuzat, pe motiv că subiectul s-a epuizat. Până la urmă, ieri, documentul a fost scos de pe ordinea de zi.  

Noi trebuie să credem că un astfel de proiect trebuie să vină din partea Guvernului. Cu studii de fezabilitate, evaluare de mediu și alte nuanțe. Credem că este un proiect în grabă”, a adăugat deputat BCS, Radu Mudreac.

„Eu cred că proiectul este întârziat, nu este în grabă, pentru că Republica Moldova se îneacă în deșeuri. Dar pentru a îmbunătăți proiectul de lege, eu propun să-l scoatem de pe ordinea de zi și să mai lucrăm la el”.

Acum, deputata spune că se va merge în localitate pentru consultări suplimentare cu cetățenii, după care documentul va fi supus votului în Legislativ. Acesta conține toate avizele necesare din partea Guvernului, a Comisiei protecţie socială, sănătate şi familie, dar și de la Comisia mediu și dezvoltare regională. Astfel de centre de gestionare a deșeurilor urmează să fie construite și în alte șapte raioane ale țării din banii împrumutați de la BERD și BEI. 

„Noi avem acești bani din 2019, deci țara dispune de bani, dar nu s-a făcut nimic. În 2023, peste patru ani, cu chiu cu vai, suntem la etapa de elaborare o proiectelor tehnice pentru începerea construcțiilor în zona cinci, adică Ungheni, Călărași și Nisporeni. Și poate dacă o să ne mișcăm repede, la anul o să începem și să construim. Dar asta este o zonă din opt zone”, a conchis, Coșeru.

Costul întregului proiect ajunge la 200 de milioane de euro. Până acum o săptămână în nicio localitate din Republica Moldova nu erau sortate deșeurile. Totuși, cele din Chișinău vor fi deja supuse reciclării, după ce Primăria a semnat un contract în valoare de 217 milioane de lei cu o firmă din domeniu. Potrivit datelor oficiale, în țara noastră sunt în jur de 3000 de gropi cu gunoi.