18 ianuarie 2023, ora 12:48

„Sunt iarbă. Mai simplu nu pot fi.” Așa suna autoportretul lui Grigore Vieru, poetul care a marcat patrimoniul literar al țării noastre. Astăzi, 18 ianuarie, se împlinesc 14 ani de la trecerea în eternitate a marelui poet Grigore Vieru.

Poetul s-a stins din viață în 2009, după ce a fost implicat într-un tragic accident rutier, produs în noaptea de 15 spre 16 ianuarie, când se întorcea de la Cahul, de la spectacolul de omagiere a lui Mihai Eminescu.

Simbol al Mișcării de Eliberare Națională, Grigore Vieru a pledat pentru adevărul istoric, pentru revenirea grafiei latine și a limbii române. În memoria lui au fost înălțate busturi, licee și străzi îi poartă numele, au apărut noi cărți, traduceri în limbi de circulație internațională.

Grigore Vieru s-a născut pe 14 februarie 1935 în satul Pererîta, fostul județ Hotin, într-o familie de plugari români. A absolvit școala de șapte clase din satul natal în anul 1950, după care a urmat școala medie din orășelul Lipcani, pe care a finalizat-o în anul 1953.

Debutul său a avut loc în anul 1957, când publică o plachetă de versuri pentru copii, intitulată „Alarma”, care a fost apreciată de criticii literari. Mai târziu, absolvă Institutul Pedagogic „Ion Creangă” din Chișinău, facultatea Filologie și Istorie. Ulterior, se angajează ca redactor la redacția revistei pentru copii „Scânteia Leninistă” și a ziarului „Tânărul leninist”.

În anul 1960, se căsătorește cu Raisa, profesoară de română și latină, împreună având doi copii, Teodor și Călin. Anul 1968 aduce o cotitură în destinul poetului, consemnată de volumul de versuri lirice „Numele tău”, cu o prefață de Ion Druță. Cartea este apreciată de critica literară drept cea mai originală apariție poetică. Chiar anul apariției, devine obiect de studiu la cursurile universitare de literatură națională contemporană.

În 1988, i se acordă cea mai prestigioasă distincție internațională în domeniul literaturii pentru copii „Diploma de Onoare Andersen”.

După moartea lui Grigore Vieru, un bulevard din Capitală îi poartă numele, iar un bust al poetului este amplasat pe Alea Clasicilor din Chişinău, dar şi în oraşul Străşeni.

07 februarie 2023, ora 23:08

Partidele pro-europene ar trebui să facă bloc comun la alegerile locale din 2023, consideră liderul Partidului „Puterea Oamenilor”, Ruslan Codreanu, care susține că poartă dialog de aproape un an cu unele partide pentru unirea eforturilor la alegeri. De aceeași părere este și prim-vicepreședintele PSDE, Mircea Buga, potrivit căruia PSDE își dorește „o colaborare, poate un pact de neagresiune între forțele pro-europene”. 

Iar membrul Partidului Liberal, Ion Cebanu, a menționat că, la moment, nu s-a discutat posibilitatea formării unui bloc al partidelor de dreapta. Declarațiile au fost făcute în cadrul ediției din 7 februarie a emisiunii „Freedom” de la TV8.

„Cred că șansele sunt foarte mari și nu neapărat pentru că miza ar fi mare. Pentru Primăria Chișinău, miza a fost mereu mare, dacă să ne uităm după parcursul istoric. Dincolo că șansele sunt foarte mari, noi purtăm dialog de aproape un an cu mai multe partide de dreapta în vederea consolidării și unirii eforturilor pentru alegerile locale și nu doar pentru Capitală, dar în general, alegerile locale pe țară”, a subliniat Ruslan Codreanu.

Mircea Buga crede că „Municipiul Chișinău, fără doar și poate, este cel mai mare bazin electoral pentru partidele proeuropene. Vorbim de cele care, într-adevăr sunt orientate spre o aderare veritabilă la principiile și valorile europene.

Ori în prezent având în vedere o criză de imagine a altor opțiuni pro-estice, tot mai multe partide vor încerca să migreze în direcția eșichierului pro-european”.

Acesta a anunțat că PSDE va avea un candidat la alegerile pentru Primăria Capitalei, dar și în alte localități.

În ceea ce privește unirea forțelor pro-europene, Buga spune că PSDE vrea „o colaborare, poate și un pact de neagresiune între forțele pro-europene și nu e vorba doar de Chișinău, unde, tradițional, PSDE nu a avut un scor așa destul de mare. Partea puternică a formațiunii au fost în raioanele, localitățile rurale, unde am avut cel mai mare număr de primari la alegerile local trecute. 

Ne dorim același scor sau cel puțin să ne apropiem de un scor onorabil în alegerile care urmează și Capitala este o piatră de încercare și pentru noi, inclusiv ce ține de lista Consiliului Municipal”.

„Nu am avut o discuție în forurile partidului pe chestiunea asta. Cel mai probabil, vom avea un candidat la alegeri”, a punctat membrul PL, Ion Cebanu.

TV8.md reamintește că comuniștii și socialiștii au spus că pentru Primăria Chișinău, fiecare formațiune va veni cu propriul candidat. Și dacă comuniștii spun că au identificat candidatul, dar nu spun numele, socialiștii afirmă că poartă discuții la partid. 

Nici PAS nu a decis cine va reprezenta partidul. Lilian Carp, numele căruia s-a vehiculat în presă că ar putea fi candidatura PAS-ului, spune că: „Nu este luată o decizie”. 

Alegerile locale generale din acest an vor costa bugetul de stat în jur de 178 de milioane de lei. Președinta Comisiei Electorale Centrale, Angelica Caraman, spune că deși în Republica Moldova ar putea fi prelungită starea de urgență, acest lucru nu împiedică desfășurarea scrutinului, întrucât CEC a mai organizat alegeri în perioada stării de urgență, fiind aplicată o excepție de la norma legală.

Alegerile locale ar putea avea loc la sfârșitul lunii octombrie, începutul lunii noiembrie 2023.