18 ianuarie 2023, ora 13:46

Republica Moldova a fost din nou condamnată la Curtea Europeană a Drepturilor Omului (CEDO). De această dată, țara noastră urmează să achite despăgubiri unei foste deținute, Tatiana Machina, care s-a plâns pe calitatea asistenței medicale din penitenciare, ce pune în pericol sănătatea deținuților.

Potrivit reprezentanților Promo-LEX, reclamanta este o persoană cu deficiențe locomotorii și, la momentul expedierii plângerii, aceasta se deplasa doar într-un scaun cu rotile. 

Ea s-a plâns de condiții materiale precare de detenție în Penitenciarul Nr.13, supraaglomerare (14-16 deținuți în celule mici), hrană de calitate proastă și cantitate insuficientă, lipsă de igienă, detenție într-un penitenciar neadaptat nevoilor persoanelor cu nevoi speciale, (ex.: incapacitatea de a face duș sau merge la toaletă fără ajutor, pat neadaptat nevoilor ei, precum și imposibilitatea de a accesa zona de plimbare zilnică sau camera amenajată pentru întâlnirea cu avocatul ei și lipsa unui îngrijitor). 

De asemenea, ea a fost infectată cu hepatita C în timp ce se afla în detenție și nu i s-a oferit un tratament medical special necesar stării sale.

Prin urmare, în hotărârea din 17 ianuarie 2023, Curtea a constatat că a existat încălcarea art. 3 din Convenție sub aspect de neprevenire a infectării cu virusul hepatic, dar și din cauza lipsei de îngrijire adecvată a reclamantei în timpul detenției sale. 

Totodată, Curtea a constatat și încălcarea art. 13 din Convenție, din motiv că reclamanta nu a avut remedii interne eficiente pentru a contesta lipsa asistenței medicale corespunzătoare în timpul aflării în penitenciar.

În cele din urmă, CtEDO a dispus ca Guvernul Republicii Moldova să achite reclamantei, în timp de trei luni, suma de 9800 Euro, în calitate de prejudiciu moral și suma de 2500 de euro, în calitate de costuri și cheltuieli de reprezentare și asistență juridică.

Tatiana Machina a fost eliberată din detenție la data de 7 iulie 2016 și, la moment, se află în libertate.

24 septembrie 2023, ora 11:55

Premierul Marcel Ciolacu va face o deplasare la Kiev, împreună cu mai mulţi miniştri, pentru a finaliza discuţiile ce vizează exportul de cereale ucrainene pe teritoriul României. Totodată, oficialul român a menționat că intenționează să discute și cu premierul de la Chișinău, Dorin Recean.

„Urmează să am o deplasare cu mai mulţi miniştri la Kiev, când cred că o să finalizăm toate discuţiile în ceea ce priveşte exportul pe teritoriul României. În acest moment, ce s-a negociat de către domnul ministru este foarte clar şi sunt ferm convins că o să vă şi detalieze”, a anunțat Marcel Ciolacu, vineri, la Buzău, informează Agerpres.

Ciolacu a mai spus că discută zilnic cu premierul Ucrainei.

„Eu, cel puţin, am un dialog zilnic cu prim-ministrul Ucrainei şi cu Comisia Europeană. (...) S-a trecut şi prin hotărâre de guvern a Guvernului României acest lucru, de trei zile, sistemul de licenţiere solicitat de către România. În primul rând, 30 de zile nu există export pe teritoriul României, până acum nu a fost nicio solicitare”, a mai spus premierul Marcel Ciolacu.

Premierul a detaliat și cum funcționează sistemul de dublă licenţiere privind exportul grânelor.

„Urmează să facem un memorandum în aceste 30 de zile şi un sistem de dublă licenţiere atât pe teritoriul Ucrainei, cât şi pe teritoriul României.

Cu adevărat, nu se poate exporta pe teritoriul României prin intermediari şi traderi. Exportul va fi direct la procesatori, în cazul în care aceştia doresc să importe din Ucraina, cu un sistem foarte clar de control ANSVSA, chiar cu eşantioane mai numeroase decât până acum şi cu adevărat o discuţie foarte aplicată în ceea ce priveşte tranzitul.

Mi-aş dori un tranzit mult mai mult pe zona de căi ferate şi pe Dunăre. Urmează să am o deplasare la Varna, să continui dialogul şi cu prim-ministrul Greciei, şi cu prim-ministrul Republicii Moldova şi cu prim-ministrul Bulgariei", a mai precizat Marcel Ciolacu.

În luna mai, Comisia Europeană a permis Bulgariei, Ungariei, Poloniei, României şi Slovaciei să interzică vânzările interne de grâu, porumb, rapiţă şi seminţe de floarea-soarelui provenite din Ucraina, permiţând în acelaşi timp tranzitul acestor mărfuri pentru export în altă parte.