13 ianuarie 2023, ora 17:10

Procesul de integrare a Republicii Moldova în Uniunea Europeană va dura câțiva ani, iar armonizarea legislației nu înseamnă doar un copy paste după textul legislației europene. În același timp, pe lângă adoptarea legilor de către autoritățile moldovenești, Uniunea Europeană va analiza și evalua modul în care acestea funcționează. Declarația a fost făcută joi, 12 ianuarie, de către șeful delegației Uniunii Europene la Chișinău, Janis Mazeiks, în cadrul unui eveniment de prezentare a unui manual privind practicile de armonizare a legislației ca element-cheie în procesul de integrare europeană, transmite Radio Chișinău.

Potrivit șefului Delegației Uniunii Europene la Chișinău, procesul de integrare a R. Moldova în Uniunea Europeană va dura câțiva ani, țara noastră confruntându-se, acum, cu o sarcină dificilă în acest sens.

„Armonizarea legislației nu înseamnă doar un copy paste după textul legislației  UE în cadrul juridic al Republicii Moldova. Cu toate că este important ca în acest proces să nu fie adoptată o legislație care intră în contradicție cu acquis-ul UE. Armonizarea reprezintă un proces structurat care constă în elaborare, planificare și adoptare de acte normative”, spune Janis Mazeiks.

Diplomatul european a mai spus că procesul de aderare nu se sfârșește odată cu aprobarea legislației. Janis Mazeiks a precizat că în 2023 Uniunea Europeană va evalua alinierea legislației Republicii Moldova la cea europeană și va analiza nu doar actele legislative, dar și modul în care acestea funcționează.

Întrebat cum vede integrarea Rep. Moldova în blocul comunitar, în contextul problemei transnistrene, șeful delegației Uniunii Europene a precizat că factorul de timp este un răspuns cheie la această situație, precizând că regiunea transnistreană va fi luată în calcul în procesul de aderare.

07 februarie 2023, ora 23:08

Partidele pro-europene ar trebui să facă bloc comun la alegerile locale din 2023, consideră liderul Partidului „Puterea Oamenilor”, Ruslan Codreanu, care susține că poartă dialog de aproape un an cu unele partide pentru unirea eforturilor la alegeri. De aceeași părere este și prim-vicepreședintele PSDE, Mircea Buga, potrivit căruia PSDE își dorește „o colaborare, poate un pact de neagresiune între forțele pro-europene”. 

Iar membrul Partidului Liberal, Ion Cebanu, a menționat că, la moment, nu s-a discutat posibilitatea formării unui bloc al partidelor de dreapta. Declarațiile au fost făcute în cadrul ediției din 7 februarie a emisiunii „Freedom” de la TV8.

„Cred că șansele sunt foarte mari și nu neapărat pentru că miza ar fi mare. Pentru Primăria Chișinău, miza a fost mereu mare, dacă să ne uităm după parcursul istoric. Dincolo că șansele sunt foarte mari, noi purtăm dialog de aproape un an cu mai multe partide de dreapta în vederea consolidării și unirii eforturilor pentru alegerile locale și nu doar pentru Capitală, dar în general, alegerile locale pe țară”, a subliniat Ruslan Codreanu.

Mircea Buga crede că „Municipiul Chișinău, fără doar și poate, este cel mai mare bazin electoral pentru partidele proeuropene. Vorbim de cele care, într-adevăr sunt orientate spre o aderare veritabilă la principiile și valorile europene.

Ori în prezent având în vedere o criză de imagine a altor opțiuni pro-estice, tot mai multe partide vor încerca să migreze în direcția eșichierului pro-european”.

Acesta a anunțat că PSDE va avea un candidat la alegerile pentru Primăria Capitalei, dar și în alte localități.

În ceea ce privește unirea forțelor pro-europene, Buga spune că PSDE vrea „o colaborare, poate și un pact de neagresiune între forțele pro-europene și nu e vorba doar de Chișinău, unde, tradițional, PSDE nu a avut un scor așa destul de mare. Partea puternică a formațiunii au fost în raioanele, localitățile rurale, unde am avut cel mai mare număr de primari la alegerile local trecute. 

Ne dorim același scor sau cel puțin să ne apropiem de un scor onorabil în alegerile care urmează și Capitala este o piatră de încercare și pentru noi, inclusiv ce ține de lista Consiliului Municipal”.

„Nu am avut o discuție în forurile partidului pe chestiunea asta. Cel mai probabil, vom avea un candidat la alegeri”, a punctat membrul PL, Ion Cebanu.

TV8.md reamintește că comuniștii și socialiștii au spus că pentru Primăria Chișinău, fiecare formațiune va veni cu propriul candidat. Și dacă comuniștii spun că au identificat candidatul, dar nu spun numele, socialiștii afirmă că poartă discuții la partid. 

Nici PAS nu a decis cine va reprezenta partidul. Lilian Carp, numele căruia s-a vehiculat în presă că ar putea fi candidatura PAS-ului, spune că: „Nu este luată o decizie”. 

Alegerile locale generale din acest an vor costa bugetul de stat în jur de 178 de milioane de lei. Președinta Comisiei Electorale Centrale, Angelica Caraman, spune că deși în Republica Moldova ar putea fi prelungită starea de urgență, acest lucru nu împiedică desfășurarea scrutinului, întrucât CEC a mai organizat alegeri în perioada stării de urgență, fiind aplicată o excepție de la norma legală.

Alegerile locale ar putea avea loc la sfârșitul lunii octombrie, începutul lunii noiembrie 2023.