27 mai 2023, ora 13:53

Turcia va afla duminică dacă va continua încă cinci ani cu Recep Erdogan, președintele islamist aflat la putere de două decenii, sau dacă alianța de opoziție condusă de Kemal Kilicdaroglu va reuși să producă o minune și să câștige bătălia pentru însuși sufletul Turciei. Erdogan a dat peste cap previziunile privind dispariţia sa politică în alegerile din Turcia şi şi-a mobilizat alegătorii printr-o combinaţie puternică de conservatorism religios şi naţionalism care pare să îi propulseze guvernarea în cel de-al treilea deceniu, odată cu turul al doilea al alegerilor prezidențiale, scrie HotNews.

Alegerile vor decide nu doar cine conduce Turcia, ci și modul în care este guvernată, direcția în care se va îndrepta economia sa și politica externă a Ankarei într-un moment de realinieri fără precedent în ultimele decenii pe scena internațională.

În cei 20 de ani de când se află la guvernare, întâi ca premier, apoi ca președinte, Erdogan, cel mai longeviv conducător al Turciei moderne, s-a prezentat drept un susținător al pietății religioase și, alături de partidul său AK (Justiție și Dezvoltare), a dezmembrat modelul de stat secular al lui Mustafa Kemal Ataturk, fondatorul republicii turce.

Guvernul său a suprimat dezbaterea democratică, a erodat drepturile cetățenești și a adus sistemul judiciar sub controlul său, susținând că măsurile sunt pentru a proteja cetățenii țării în fața unor amenințări de securitate unice, de la separatismul kurd, la tentativa de lovitură de stat din 2016.

Kilicdaroglu, președintele Partidul Republican al Poporului (CHP) fondat de Ataturk, conduce o alianță de șase partide cu ideologii diferite care s-au reunit sub același banner cu un singur scop: să îl dea jos pe Recep Erdogan.

Kilicdaroglu, care a preluat conducerea CHP în 2010, s-a prezentat în acest timp drept întocmai opusul lui Erdogan, atât ca substanță cât și ca stil, și-a îndemnat susținătorii să „termine treaba” încă din primul tur. Însă după cum avea să arate numărătoare voturilor, Erdogan a fost cel aproape să își asigure un nou mandat încă din turul întâi.

Recep Erdogan, marele favorit la alegerile prezidențiale din Turcia

Apelul lui Kilicdaroglu către susținătorii săi nu a fost unul întâmplător sau rupt de realitate. Ultimele sondaje făcute înaintea alegerilor din data de 14 mai îl plasau semnificativ în fața rivalului său, unele prognozând chiar o victorie a sa fără nevoia unui tur doi.

Erdogan pornea la drum cu o sacoșă de handicapuri: politicile sale economice care au dus la o inflație record și o depreciere spectaculoasă a lirei, cutremurele devastatoare care au devastat centrul și sudul țării în luna februarie și au scos la iveală nereguli majore în privința acordării autorizațiilor de construcție, precum și propriile probleme de sănătate care s-au făcut simțite în timpul campaniei electorale.

Însă președintele în exercițiu a surmontat toate aceste probleme și a sfidat sondajele de opinie.

Numărătoarea voturilor făcută pe 15 mai a căzut ca un trăznet în tabăra opoziției: Erdogan - 49,52%, Kilicdaroglu - 44,88%, la o prezență la vot de 88.84%. Erdogan a câștigat detașat alegerile organizate în Germania, țara cu cea mai mare diaspora turcă din lume, dar și cele din alte țări europene.

Mai mult, Alianța Poporului condusă de formațiunea AK a lui Erdogan a zdrobit opoziția, obținând 49,47% din voturile pentru alegerile parlamentare organizate concomitent cu turul întâi al prezidențialelor și dreptul de a forma guvernul fără alte înțelegeri electorale, după redistribuirea voturilor partidelor care nu au trecut pragul electoral.

„Făcătorul de regi” i-a dat votul de încredere lui Erdogan

O altă lovitură puternică pentru coaliția de opoziție turcă a venit la exact o săptămână după anunțarea rezultatului primului tur al prezidențialelor, când Sinan Ogan, candidatul ultranaționalist care s-a situat pe locul 3 cu 5,17% din voturi, a anunțat că îl va susține pe președintele în exercițiu.

Dat fiind faptul că a obținut 2,8 milioane de voturi, mai multe decât diferența dintre cele exprimate pentru Erdogan și Kilicdaroglu, unii analiști l-au descris imediat după anunțarea rezultatelor drept un „făcător de regi” care va decide cine va fi următorul președinte al Turciei prin opțiunea sa.

Pentru analiști susținerea acordată de acesta lui Erdogan nu a reprezentat o surpriză, ținând cont de pozițiile conservatoare și naționaliste comune ale acestora, precum și opoziția viscerală a lui Ogan față de kurzii care îl susțin pe Kilicdaroglu.

Însă mulți din tabăra oponenților lui Erdogan au văzut gestul său ca o trădare, dată fiind opozița la fel de puternică a lui Ogan față de referendumul din 2017 de modificare a Constituției turce care a abolit poziția de prim-ministru și a transformat țara într-o republică prezidențială în care șeful statului are ample prerogative, inclusiv în numirile din sistemul judiciar.

06 iunie 2023, ora 22:21

Sute de oameni au fost evacuați marți, 6 iunie, din așezările de-a lungul porțiunii de sud a râului Nipru din Ucraina, după ce apa de la barajul Nova Kahovka, aruncat în aer dimineață, a inundat străzile și piețele mai multor localități, scrie HotNews.

Prăbușirea barajului Kakhovka a dezlănțuit un torent care a îngreunat și mai mult viața pentru mii de oameni care au fost prinși în primele linii ale războiului dintre Ucraina și Rusia.

Privind în aval, Rusia controlează malul stâng al Niprului și barajul în sine, iar Ucraina deține malul drept. Fiecare parte a aruncat vina pe cealaltă pentru producerea dezastrului care a declanșat cea mai nouă criză a conflictului.

Imaginile postate pe rețelele de socializare, care nu au fost toate verificate independent de Reuters, arată inundații grave în orașul Nova Kahovka, controlat de ruși, care se află lângă baraj.

Peste 80 de așezări se află în zona inundabilă și aproximativ 16.000 de locuitori trebuie evacuați, potrivit Ukrainska Pravda.

Primarul legal al Nova Kahovka, Volodimir Kovalenko, a informat în această dimineață că orașul a început să se inunde imediat după ce barajul a fost distrus.

În același timp, primarul pus de ocupanții ruși în Nova Kahovka, Vladimir Leontiev, le-a spus inițial propagandiștilor ruși că informațiile că hidrocentrala a fost aruncată în aer sunt „prostii”, spunând că „totul este liniștit și calm în oraș”. Ulterior, acesta a fost nevoit să recunoască că orașul era inundat.

Administrația rusă a regiunii Herson din Ucraina a declarat că se pregătește să evacueze trei districte - Nova Kahovka, Golo Pristan și Oleșkî.

Nivelul apei de acolo a crescut deja cu peste un metru, au spus locuitorii, și se așteaptă să crească în continuare.

„Debitul de apă din râul Nipru și afluenții săi este foarte puternic”, a spus un locuitor din Herson, Oleksandr Siomik, în timp ce stătea lângă râul umflat.

„Nivelul apei a crescut cu un metru. Vom vedea ce se întâmplă în continuare, dar sperăm să fie mai bine”.

Poliția ucraineană a lansat un videoclip în care se arată un ofițer care transportă o bătrână în siguranță și rezidenți mergând prin apă până la genunchi în regiunea Herson.

Oleksandr Tolokonnikov, un înalt oficial al administrației militare a Ucrainei Herson, a avertizat că urmează ca totul să se înrăutățească.

„Mâine va fi un vârf (de inundații), apoi va fi un declin”, a spus el într-un briefing media online.

„Am evacuat deja aproximativ 1.000 de oameni. Avem aproximativ 50 de autobuze care circulă între Herson și satele afectate. În Herson avem patru locuri de evacuare pregătite”.

Barajul furnizează apă pe o porțiune de teren agricol din sudul Ucrainei și peninsula Crimeea ocupată de ruși, precum și răcirea centralei nucleare Zaporojie, deținută de Rusia.

Distrugerea barajului creează un nou dezastru umanitar exact în momentul în care Ucraina declanșează o contraofensivă mult așteptată pentru a alunga trupele ruse de pe teritoriul său.

Simulările computerizate arată cum distrugerea în amonte a barajului de pe râul Nipru riscă să producă inundații masive de-a lungul malurilor sale până la gura de vărsare în Marea Neagră.

Acestea au fost realizate anul trecut în contextul în care Rusia și Ucraina au început să se acuze reciproc în luna noiembrie a anului trecut că ar intenționa să distrugă barajul construit pe Nipru, al patrulea cel mai mare din Europa.

Președintele ucrainean Volodimir Zelenski afirma la momentul respectiv că barajul reține circa 18 milioane de metri cubi de apă, iar dacă ar fi aruncat în aer, 80 de așezări, între care Herson, ar fi inundate rapid.

Ce spune Șoigu despre distrugerea barajului din Nova Kahovka

Ministrul rus al Apărării, Serghei Șoigu, a acuzat marți Ucraina că a aruncat în aer uriașul baraj Kahovka, ca parte a unui plan de mutare a unităților din regiunea Herson din apropiere pentru operațiuni împotriva forțelor ruse, relatează Reuters.

O declarație a Ministerului rus al Apărării, semnată de Șoigu, a spus că distrugerea barajului și inundațiile rezultate au fost concepute pentru a împiedica Rusia să atace lângă Herson, permițând în același timp Ucrainei să „transfere unități și echipamente de pe frontul Herson în zona operațiunilor ofensive”.

Șoigu nu a furnizat dovezi care să susțină afirmația. Ucraina și aliații săi occidentali spun că Rusia a fost cea care a aruncat în aer barajul la primele ore ale zilei de marți.

Ucraina investighează explozia de la baraj ca pe o crimă de război și ca pe un posibil „ecocid", a declarat marți biroul procurorului său general, informează Reuters.

Ucraina spune că Rusia a aruncat în aer barajul „într-un moment de panică”

Agenția de informații militare a Ucrainei a spus că forțele rusești au aruncat în aer barajul Kakhovka, într-o zonă ocupată de Rusia din sudul Ucrainei, „într-un moment de panică".

„Ocupanții au aruncat în aer barajul de la Kahovka în panică - acesta este un act evident de terorism și o crimă de război, care va fi o dovadă într-un tribunal internațional", se arată într-o declarație publicată pe canalul de Telegram al Serviciului de informaţii militare al Ucrainei.

Ucraina este unul dintre puținele state, inclusiv Rusia, care au incriminat „ecocidul” prin legislația internă.

Kievul definește ecocidul ca fiind „distrugerea în masă a florei și faunei, otrăvirea resurselor de aer sau de apă, precum și orice alte acțiuni care pot provoca un dezastru ecologic” în articolul 441 din codul penal al Ucrainei.