20 mai 2023, ora 23:30

Agricultura în Republica Moldova moare încet, dar sigur, de sete. La propriu. Sistemele de irigare, moștenite din perioada sovietică - peste 70 la număr - în cea mai mare parte zac în ruină. Majoritatea stațiilor au fost distruse, după începerea procesului de privatizare. Instalațiile au fost furate, iar cele care nu au prezentat mare interes au fost și ele distruse, doar că de rugină. Fermierii, din dorința de a obține o recoltă cât mai bogată, și-ar dori apă, fiind gata să plătească pentru fiecare metru cub folosit. Unii încearcă prin orice mijloace să obțină acces la sursele de apă, dar se ciocnesc de procese birocratice ce pot dura chiar și 4 ani. 

Pe de altă parte, autoritățile centrale susțin că irigarea este o prioritate pentru dezvoltarea agriculturii și sunt gata să investească în reabilitarea sistemelor. Dar, e nevoie de foarte mulți bani. Suma estimativă este de circa două miliarde de euro. Și, pentru că statul nu are așa resurse, o soluție sunt partenerii externi. Partea bună este că avem, cel puțin la momentul de față, destule surse de apă din care pot fi irigate terenurile. Potrivit estimărilor, râurile Prut și Nistru ar putea asigura irigarea a peste 400.000 de hectare. 

Republica Moldova a moștenit din perioada sovietică circa 80 de sisteme centralizate de irigare. În acea perioadă, infrastructura subterană oferea irigare pentru 144.000 de hectare de teren agricol. 

Facem un salt peste timp și ajungem la situația din zilele noastre. Din totalul de peste 2,2 milioane de hectare de teren agricol pe care le deține țara noastră, irigate sunt o foarte mică parte. În timp ce ministrul Agriculturii susține că ar fi vorba de doar 7 mii de hectare, Agenția Apele Moldovei înmulțește la trei și afirmă că peste 22 de mii de hectare au acces la apă. 

În lipsa unor planuri grandioase de a iriga țara, atunci când seceta pârjolește nemilos culturile agricole, ajungem la... Mila Domnului. Așa cum a fost și vara trecută, când a fost un nou episod de secetă severă.

Cele mai multe dintre sistemele centralizate pentru irigat, construite în perioada sovietică, sunt astăzi într-o stare de degradare accentuată, fiind distruse și furate. Odată cu prăbușirea Uniunii Sovietice, aceste stații au rămas fără administrare și fiecare și-a luat tot ce a putut. În unele cazuri, clădirile au rămas complet dezmembrate. 

Cele mai multe stații de irigare sunt în municipiul Chişinău, 32, urmat de raionul Ştefan Vodă, cu 28 de sisteme. Una dintre cele mai mari stații pentru irigarea terenurilor se află la marginea localității Talmaza. Ca toate celelalte, aceasta se află într-o stare dezastruoasă. Anume aici am mers și noi pentru a vedea care e situația reală, pe teren. S-a întâmplat să nimerim exact în timpul unui inventar, efectuat la fața locului de către reprezentanți de la „Apele Moldovei” și cei ai fermierilor din raion. 

De aici s-a furat aproape tot și stația zace nefolosită de foarte mulți ani. 

Oamenii din sat își amintesc despre perioada când această stație funcționa și se făcea agricultură. Astăzi, după ce totul s-a furat, nimeni nu mai face nimic. Cei mai mulți sunt resemnați și nu au dorit să ne vorbească în fața camerei.

Fermierii din zonă s-au unit într-o asociație și încearcă de peste 3 ani să ia în administrare aceste stații de irigare, pentru a reabilita bazinele și a pune apa din nou în mișcare pe conducte. 

Despre intenția grupului de agricultori cunoaște și Agenția „Apele Moldovei”, care însă susține că investițiile sunt foarte mari. 

În lipsa stației, fermierii irigă pe cont propriu, prin metode costisitoare.

Chiar dacă fermierii din Ștefan Vodă ne-au spus că această stație iriga în trecut o suprafață mare de teren, de la Agenția „Apele Moldovei” aveam să aflăm altceva. Și anume, că stația de la Talmaza nu a funcționat niciodată.

„Despre această stație nu se cunoaște mare lucru. De la un fost angajat al Agenției Apele Moldovei, am reușit să aflăm că era folosită pentru irigarea terenurilor din zonă. Apă era pompată din lacul Ghidighici, care, rândul său, este amenajat pe cursul râului Bîc”, a spus șeful direcției hidroameliorație, monitorizare și supraveghere de la Agenția „Apele Moldovei”, Eugen Belîi.

În lipsa unui sistem bine dezvoltat la nivel național, securitatea alimentară a moldovenilor este tot timpul sub amenințare. În ultimii 75 de ani, s-au produs 36 de secete puternice. Jumătate dintre acestea au purtat un caracter catastrofal. În perioadele secetoase, fermierii pierd de la 30 până la 70% din roada de cereale sau chiar roada integral, așa cum a fost în 2020. Este informația pe care o găsim în textul Strategiei naționale de dezvoltare a sectorului de irigare 2030, care nu a mai fost votată în Parlament. Unul dintre autorii documentului este Vladimir Bolea, pe atunci deputat, acum ministru al Agriculturii. 

Secetele tot mai frecvente au scos în vileag problema irigării terenurilor agricole, o măsura prioritară pentru adaptarea sectorului la condițiile schimbărilor climatice globale de mediu. Planurile Ministerului Agriculturii sunt destul de ambițioase și urmăresc revitalizarea sistemului de irigații din țară. 

Reabilitarea sistemului de irigare în Republica Moldova ar urma să fie efectuată de o nouă structură, pe care o creează Ministerul Agriculturii, după modelul existent, de mai mulți ani, în România. 

De cealaltă parte, Agenția „Apele Moldovei” spune că ani la rând nu a primit sumele necesare pentru administrarea și întreținerea acestor sisteme pentru irigare, ceea ce a dus la situația de astăzi.

Conform Ministerului Agriculturii, la începutul lunii mai a fost semnat un contract de împrumut cu Banca Mondială în valoare de 55 de milioane, dintre care 25 de milioane vor fi acordate pentru a reabilita trei stații centralizate de irigare: cea din Ștefan Vodă, una din Briceni și alta din satul Etulia. 

O altă noutate este că și Agenția Franceză de Investiții s-a arătat interesată să investească în jur de 40 de milioane de euro în sistemele de irigare la scară mică. 

Un reportaj de Constantin Niculae 

Imagine de Vlad Glinjan

Montaj de Constantin Niculae

06 iunie 2023, ora 23:46

Amendamentul înregistrat în Parlament de deputații PAS, Eugeniu Sinchevici și Natalia Davidovici, privind ziua de 9 mai, nu e rezultatul protestelor Partidului Șor și ale unor deputați socialiști. O spune chiar Sinchevici, potrivit căruia au existat și reacții din partea unor oameni „de bună-credință”, pentru care semnificația acestei zile „contează mult sentimental”. Declarațiile au fost făcute în cadrul ediției din 6 iunie a emisiunii „Întreabă Ghețu” de la TV8.

„Eu am primit reacții și de la oameni respectabili, de bună-credință, pentru care acest lucru contează mult sentimental. Și sunt un deputat ales de oameni pentru a le reprezenta interesele. Dacă oamenii care m-au votat cer ceva, eu mă supun.

Ziua Victoriei trebuie să fie o zi care unește. În al Doilea Război Mondial, s-a unit toată lumea liberă împotriva nazismului. E important pentru noi să spunem dacă pentru oameni contează că asta e victorie, a fost victorie”, a spus Eugeniu Sinchevici.

De cealaltă parte, secretarul general al Platformei DA, Liviu Vovc, consideră că amendamentul înregistrat nu va schimba situația de acum cu nimic altceva decât data.

„Această zi de 9 mai era folosită întotdeauna de sateliții Kremlinului în Republica Moldova doar pentru a se afișa ca mari victorie, să strige „Noi putem repeta victoria” și astfel de mesaje. Odată cu acest amendament, din păcate, aceste lucruri vor continua numai că nu pe 9, ci pe 8 mai, pe când varianta inițială a proiectului era ca noi să transformăm această zi în una a comemorării și nu niște marșuri ale sateliților Kremlinului.

Îmi pare că s-au creat disensiuni în PAS că nu putem merge atât de radical ca să facem un adevăr să transformăm în ziua comemorării. Ați încercat să împăcați și capra, și varza, ca să nu supărați pe nimeni”, a menționat Liviu Vovc.

TV8.md reamintește că după ce PAS a propus inițial marcarea Zilei Memoriei, deputatul Eugeniu Sinchevici a anunțat că a înregistrat un amendament la proiectul de lege deja înregistrat, prin care se va stabili că ziua de 8 mai va fi declarată Ziua Victoriei asupra Nazismului și a Comemorării celor căzuți în cel de-al Doilea Război Mondial. 

Anunțul a fost făcut după ce un grup de deputați PAS a înregistrat un proiect care prevedea schimbarea denumirii „Ziua Victoriei” prin „Ziua comemorării și reconcilierii în memoria celor căzuți în cel de-al Doilea Război Mondial”.

„Capitularea Germaniei în faţa coaliţiei anti-hitleriste a fost semnată pe data de 8 mai 1945 şi anume aceasta dată este ziua Victoriei asupra Nazismului. Victoria coaliţiei anti-hitleriste marchează sfârşitul celui mai sângeros război din istoria omenirii şi această Victorie a fost una comună, la ea contribuind prin jertfe şi eroism mai multe popoare, inclusiv moldovenii. 

Nimeni nu poate să-şi adjudece principalul merit în câştigarea acelui război, de aceea, Ziua Victoriei trebuie să fie o zi a Comemorării şi Reconcilierii. Este de datoria noastră să învăţăm lecţiile acelui război şi să nu permitem repetarea lui. În acelaşi amendament, vom stipula că Ziua Victoriei şi Comemorării celor căzuţi în cel de-al Doilea Război Mondial, va deveni o zi comemorativă naţională. Memoria trebuie să ne unească, nu să ne dezbine”, se arată în postarea lui Sinchevici.

Partidul Socialiștilor a condamnat anterior intenția grupului de deputați PAS. „9 mai - Ziua Victoriei asupra fascismului - va rămâne pentru totdeauna o dată sacră pentru noi!”, se arată într-un comunicat al PSRM.

Potrivit aceluiași proiect de lege, pe 9 mai, va fi sărbătorită, în continuare, Ziua Europei.