social

Domnica Manole va contesta actul de constatare al ANI și vrea ca inspectorul de integritate care l-a emis să fie tras la răspundere

03 января 2022, час 14:12
Делиться:

Președinta Curții Constituționale, Domnica Manole, anunță că va contesta actul de constatare al ANI, potrivit căruia, ar fi admis un conflict de interese. Totodată, aceasta susține că va întreprinde acțiuni de tragere la răspundere legală a inspectorului ANI care a constatat-o cu conflict de interese, după ce a participat la controlul constituționalității Hot. Parlamentului privind numirea unui judecător al CC, act care o viza în mod direct. 

„Actul în discuție îmi provoacă mai multe nedumeriri. În primul rând, inspectorul care și l-a asumat ignoră faptul că am fost recuzată de la judecarea cauzei în privința căreia mi se impută participarea și că recuzarea a fost examinată de ceilalți colegi judecători ai mei, care s-au pronunțat printr-o decizie, în data de 27 aprilie 2021”, se menționează într-un comunicat de presă emis de Curtea Constituțională din numele Domnicăi Manole. 

Declarația integrală a Domnicăi Manole: 

„Actul în discuție îmi provoacă mai multe nedumeriri.

În primul rând, inspectorul care și l-a asumat ignoră faptul că am fost recuzată de la judecarea cauzei în privința căreia mi se impută participarea și că recuzarea a fost examinată de ceilalți colegi judecători ai mei, care s-au pronunțat printr-o decizie, în data de 27 aprilie 2021 (https://constcourt.md/.../d_de_recuzare_92a_2021_rou.pdf).

În această Decizie, se menționează că conflictele de interese pretinse în cadrul procedurii de jurisdicție constituțională sunt soluționate de către Curtea Constituțională în modul stabilit de articolele 134, 137 și 140 din Constituție și 27 din Codul jurisdicției constituționale. Curtea Constituțională se conduce în activitatea sa de Constituție, de Legea cu privire la Curtea Constituțională, de Codul jurisdicției constituționale, care nu autorizează aplicarea altor legi în procedura din fața Curții Constituționale. De asemenea, atât Constituția, cât și legile speciale aplicabile procedurii constituționale nu permit altor autorități publice să exercite controlul actelor de jurisdicție constituțională. Curtea a mai subliniat în Decizie că unica abilitată cu competența examinării și soluționării conflictelor de interese pretinse în cadrul procedurii de jurisdicție constituțională este Curtea Constituțională. De altfel, dacă li s-ar permite altor autorități ale statului să exercite controlul actelor Curții Constituționale, ar fi golite de conținut garanțiile inamovibilității și independenței de care se bucură judecătorii constituționali. În exercițiul mandatului, judecătorii Curții Constituționale se supun numai Constituției, adoptă acte în baza și în numele Constituției.

Decizia nu este obligatorie numai pentru judecătorii Curții, ci pentru întreaga ordine juridică din Republica Moldova. Ignorarea ei de către un inspector de integritate reprezintă o încălcare crasă a Constituției și a legilor infra-constituționale care impun respectarea actelor jurisdicționale ale Curții.

În al doilea rând, inspectorul de integritate ignoră considerentele Hotărârii Curții Constituționale nr. 18 din 10 iulie 2021 (https://constcourt.md/.../hot.../h_18_2021_147a_2021_rou.pdf), care sunt la fel de obligatorii ca dispozitivul Hotărârii. De fapt, hotărârile Curții explică Constituția și au forță de Constituție. Prin urmare, niciun funcționar al statului nu poate aplica prevederi legale care contravin considerentelor unui act jurisdicțional al Curții.

În Hotărârea nr. 18, Curtea a reținut că pretinsele conflicte de interese în contextul procedurii jurisdicției constituționale trebuie soluționate doar de către Curtea Constituțională și doar în modul stabilit de articolele 134, 137 și 140 din Constituție, dezvoltate în articolul 27 din Codul jurisdicției constituționale, care reglementează recuzarea judecătorului în cazul existenței unor dubii privind imparțialitatea sa. Curtea precizează că instituția recuzării judecătorului constituțional este aplicabilă și în cazul unui eventual conflict de interese în procesul jurisdicțional, iar cea care hotărăște în mod definitiv cu privire la recuzarea unui judecător constituțional (inclusiv în cazul unui eventual conflict de interese) este Curtea Constituțională prin judecătorii săi.

Curtea a mai făcut trimitere și la standardul necesității, recunoscut și în opiniile Comisiei de la Veneția, care presupune că tribunalele constituționale au obligația de a se pronunța în privința constituționalității oricărei legi contestate în fața lor. Dacă ar permite ca controlul de constituționalitate să fie blocat prin recuzări ce decurg din posibilitatea ca unul sau mai mulți dintre membrii săi să facă obiectul unei recuzări cu tentă politică, Curtea Constituțională nu și-ar mai putea îndeplini rolul. Curtea Constituțională trebuie să rămână, în calitatea sa de garant al Constituției, o instituție funcțională, iar posibilitatea revocării unui judecător nu trebuie să conducă la blocarea luării unei decizii de Curtea Constituțională.

Curtea a conchis că nu poate fi admis un control din exterior al activității jurisdicționale. Singura autoritate competentă să realizeze un astfel de control este Curtea Constituțională. Desemnarea unui organ executiv, ca Autoritatea Națională de Integritate, care să verifice activitatea jurisdicțională a Curții Constituționale ar însemna să se recunoască unei autorități executive puterea de a decide în chestiuni constituționale, tocmai ceea ce Constituția interzice.

Din nou, hotărârea nu este obligatorie numai pentru judecătorii Curții, ci pentru întreaga ordine juridică din Republica Moldova. Ignorarea ei de către un inspector de integritate poate reprezenta un motiv de tragere a sa la răspunderea prevăzută de lege.

De îndată ce îmi va fi comunicat Actul de constatare nr. 432/19 din 31 decembrie 2021, îl voi contesta și voi întreprinde toate acțiunile necesare de tragere la răspundere legală a inspectorului care și l-a asumat”.

Verificarea a fost inițiată după ce deputatul socialist Grigore Novac a depus o sesizare privind încălcarea regimului juridic al conflictelor de interese. 

Amintim că pe 23 aprilie 2021, 53 de deputați au votat o hotărâre privind anularea prin retragere parțială a deciziei Parlamentului nr. 121 din 16 august 2019 privind numirea unui judecător al Curții Constituționale. Prin hotărâre votată atunci, se anula prin retragere în parte cu efect pentru viitor actul administrativ individual ilegal favorabil și anume  Hotărârea Parlamentului nr. 121 din 16 august 2019 privind numirea doamnei Domnica Manole în funcția de judecător al Curții Constituționale.

Tot atunci, majoritatea parlamentară a adoptat, cu 56 de voturi, în cadrul ședinței din 23 aprilie, Hotărârea privind numirea unui judecător al Curții Constituționale. Conform acelei decizii, Boris Lupașcu a fost numit în funcția de judecător al Curții Constituționale pentru un mandat de 6 ani. Ulterior, acesta sigur și-a retras candidatura de la funcția respectivă.

Ulterior, decizia privind retragerea parțială a deciziei Parlamentului nr. 121 din 16 august 2019 a fost atacată la Curtea Constituțională, fiind declarată neconstituțională.

În același timp, în fața Curții Constituționale au fost proteste de amploare, iar manifestanții și-au arătat nemulțumirea față deciziile deputaților socialiști și cei de la Șor.

În urma deciziilor din Parlament, reprezentanții ambasadelor străine de la Chișinău au criticat cele întâmplate în plenul Legislativului de la Chișinău. Și comunitatea Europeană a venit cu reacții dure.

 

Делиться:
Подпишись на TV8.md: Facebook, Telegram, YouTube, Instagram и TikTok!
TelegramWhatsappViber
Отправить нам новость

© 2022 TV8.md. Preluarea materialelor publicate pe tv8.md se face doar cu citarea sursei și prin intermediul unui link activ către pagina articolului.

FacebookInstagramYouTubetwittertelegram