Președintele Finlandei, Sauli Niinisto, l-a sunat sâmbătă, 14 mai, pe Vladimir Putin și i-a spus că țara sa va cere aderarea la NATO în zilele următoare, potrivit unui comunicat al Administrației prezidențiale de la Helsinki, scrie Digi24.
Peședintele Niinistöo i-a transmis lui Vladimir Putin cât de fundamental au alterat climatul de securitate al Finlandei cererile Rusiei de la finele lui 2021 ca țările să nu se alăture NATO și invadarea masivă a Ucrainei. Președintele Niinisto a anunțat că Finlanda va decide în zilele următoare să ceară să devină stat membru NATO, potrivit comunicatului.
Sauli Niinisto a mai notat că i-a spus președintelui Putin la prima lor întâlnire din 2012 că fiecare națiune independentă își maximizează securitatea. Și acest lucru se întâmplă acum. Alăturându-se NATO, Finlanda își întărește securitatea și își asumă responsailități.
De asemenea, în viitor, Finlanda dorește să se ocupe de chestiunile practice care rezultă din a fi vecinul Rusiei într-o manieră corectă și profesionistă.
„Conversația a fost directă și cinstită și a fost purtată fără agravări. Evitarea tensiunilor a fost considerată importantă”, a declarat președintele Niinisto, potrivit comunicatului.
Sauli Niinisto s-a arătat profund îngrijorat de suferințele umane cauzate de războiul pe care Rusia în poartă în Ucraina și a subliniat imperativul păcii. A transmis, de asemenea, mesajele pentru evacuarea civililor pe care le-a transmis în această săptămână și președintele ucrainean Volodimir Zelenski.
Președintele rus Vladimir Putin i-a transmis sâmbătă omologului său finlandez Sauli Niinisto că ar fi o greșeală ca Helsinki să abandoneze statutul de neutralitate și să adere la NATO, precizează Kremlinul citat de Reuters, scrie HotNews.
Putin a mai spus că nu există niciun fel de amenințare la adresa securității Finlandei, adăugând că o eventuală schimbare a politicii sale externe ar putea avea un impact negativ asupra relațiilor bilaterale.
Moscova a catalogat convorbirea telefonică dintre cei doi președinți drept „un schimb sincer de puncte de vedere”, ceea ce, în termeni diplomatici, reprezintă un eufemism pentru „convorbire dificilă”.
Convorbirea telefonică a avut loc la inițiativa Finlandei, mai precizează comunicatul. Președintele, prim-ministrul și miniștrii seniori ai cabinetului Finlandei se vor întâlni duminică pentru a lua o decizie oficială cu privire la depunerea unei cereri.
Finlanda, care împarte cu Rusia o frontieră de 1.300 km și o istorie complicată (Finlanda a fost sub ocupația Rusiei un secol, în perioada 1809-1917 n.red), și-a intensificat treptat cooperarea cu Organizația Tratatului Atlanticului de Nord în calitate de partener după anexarea Crimeei de către Rusia în 2014.
Însă, până la invazia Rusiei în Ucraina, țara nordică s-a abținut de la aderare pentru a menține relații de prietenie cu vecinul său estic.
Rusia a declarat că intrarea Finlandei în NATO reprezintă o amenințare la care va răspunde, dar nu a specificat cum.
Președintele Sauli Niinisto și premierul Sanna Marin au dat joi undă verde pentru aderarea Finlandei la NATO, o schimbare majoră în politica de securitate, în contextul invaziei ruse în Ucraina. Cererea Finladei va fi probabil urmată de cea a Suediei, alăturarea celor două țări la alianța nord-atlantică urmând să se facă în ciuda avertismentelor repetate ale Rusiei.
Rusia sistat vineri noapte exportul de energie electrică pentru Finlanda, a anunţat sâmbătă operatorul reţelei naţionale finlandeze.
De asemenea, Moscova a anunțat că va lua măsuri de precauție corespunzătoare dacă NATO desfăşoară forţe şi infrastructuri nucleare mai aproape de granițele Rusiei, a avertizat sâmbătă viceministrul rus de externe, Aleksandr Gruşko.
