03 мая 2023, час 08:40

Președintele Ucrainei, Volodimir Zelenski, a declarat că nu a avut nicio discuție cu Casa Albă despre scurgerea pe scară largă a documentelor secrete ale serviciilor de informații americane, pe care le consideră dăunătoare atât pentru Washington, cât și pentru Kiev, informează The Washington Post și Libertatea.

„Nu am primit informații de la Casa Albă sau de la Pentagon în prealabil. Nu aveam aceste informații. Eu personal nu am avut. Cu siguranță este o poveste neplăcută. Nouă nu ne face bine. Nu este benefic pentru reputația Casei Albe și cred că nu este benefic pentru reputația Statelor Unite”, a spus Volodimir Zelenski. Întrebat dacă acest lucru a zdruncinat încrederea între cele două ţări, Zelenski a spus că „nu îşi poate pune la risc ţara”, sugerând că exprimarea sentimentelor sale particulare nu merită să pună în pericol sprijinul SUA pentru efortul de război al Ucrainei. 

„Acolo unde pot vorbi sincer, o fac. Dar există riscuri mari. Dacă ar fi fost războiul meu împotriva lui Putin şi am fi fost doi pe câmpul de luptă, aş fi spus tuturor ce cred despre ei. Dar aici povestea este puţin diferită. Suntem cu toţii responsabili”, a afirmat Volodimir Zelenski. Președintele ucrainean, care a fost implicat în primul scandal de punere sub acuzare a preşedintelui Donald Trump în Congres, în 2019, a precizat că nu este pentru prima dată când viaţa sa a fost complicată de dezvăluiri din SUA, dar acum se concentrează mai mult pe pregătirea Ucrainei pentru a recuceri teritoriul ocupat de forţele ruseşti.

„Nu ştiu dacă este o manipulare sau un accident şi aşa mai departe şi de ce ar trebui (n.r. – să-mi pun această problemă). În pofida unor astfel de mişcări din domeniul informaţiilor, trebuie să pregătesc statul pentru eliberare, nu pentru alţi paşi. Şi aceasta este sarcina mea. 

Vă amintiţi cum a ieşit discuţia noastră cu Trump? Au publicat-o. Ei bine, ca să fiu sincer, eu nu mi-am dat permisiunea nici pentru asta”, a punctat Volodimir Zelenski. Președinteleucrainean a refuzat să confirme sau să infirme informaţiile conţinute de documentele scurse sau chiar să descrie dezvăluirile ca fiind „sensibile”, deoarece făcând acest lucru ar recunoaşte că documentele sunt reale, a arătat el. Secretarul de stat Antony Blinken a discutat despre scurgerile de informaţii care au apărut pe Discord cu omologul său ucrainean, Dmitro Kuleba, în timpul unei convorbiri telefonice care a avut loc în aprilie, potrivit unui oficial american familiarizat cu această chestiune, conform News.ro. 

Scurgerea de informaţii a creat fricţiuni între Ucraina şi Statele Unite, cel mai mare susţinător al acesteia în război. Incapacitatea Washingtonului de a proteja informaţiile sensibile ar putea determina Kievul să împărtăşească mai puţine informaţii cu Statele Unite, au indicat în privat unii oficiali ucraineni.

Secretarul de stat Antony Blinken a discutat despre scurgerile de informaţii care au apărut pe Discord cu omologul său ucrainean, Dmitro Kuleba, în timpul unei convorbiri telefonice care a avut loc în aprilie, potrivit unui oficial american familiarizat cu această chestiune, conform News.ro. Scurgerea de informaţii a creat fricţiuni între Ucraina şi Statele Unite, cel mai mare susţinător al acesteia în război. Incapacitatea Washingtonului de a proteja informaţiile sensibile ar putea determina Kievul să împărtăşească mai puţine informaţii cu Statele Unite, au indicat în privat unii oficiali ucraineni.

21 сентября 2024, час 22:33

În ediția de astăzi a editorialului Verde-n ochi cu Mariana Rață aflăm de ce corupții și criminalii se tem de Uniunea Europeană și se opun procesului de integrare a Republicii Moldova în UE. 

Principalul motiv este frica de pușcărie. În momentul în care R. Moldova va deveni membră a UE, marii corupți din R. Moldova nu vor mai putea scăpa de pușcărie decât refugiindu-se în Rusia sau Africa. Cel mai dureros pentru ei însă este că vor pierde toate bunurile obținute prin fraudă -  case luxoase, mașini scumpe, avioane, iahturi, conturile bancare ticsite cu bani furați de la noi. Și nu mă refer aici la un vis frumos, ci la date concrete, confirmate oficial!

Ca să nu vă plictisesc cu multe cifre, am să vă arăt doar o hartă a lumii. Țările colorate în nuanțe de roșu sunt cele mai corupte din lume, iar cel colorate în galben - sunt cele mai puțin afectate de corupție. 

Așa cum se vede din desen, statele cele mai reziliente în fața corupției se găsesc în Uniunea Europeană. Iar Rusia se confruntă cu probleme de corupție, care se agravează de la an la an. Hărțile de mai sus prezintă Indicelui mondial de Percepție a Corupției. Dar haideți să vorbim despre lucruri și mai concrete.

Președinți, premieri, miniștri și deputați corupți există peste tot. Marea diferența este că în UE aceștia ajung să facă pușcărie. Iar în Rusia ei guvernează de zeci de ani. 

În ultimii 10 ani, în Uniunea Europeană, au existat mai multe cazuri notabile de condamnare a demnitarilor înalți pentru corupție:

Fostul prim-ministru italian Silvio Berlusconi a fost condamnat în 2013 la 4 ani de pușcărie;

Fostul președinte francez Nicolas Sarkozy a fost condamnat în 2021 la 3 ani de închisoare  pentru corupție și trafic de influență;

Fost președinte al Camerei Deputaților din România, Liviu Dragnea (prietenul lui Vlad Plahotniuc), a făcut 2 ani de pușcărie pentru acte de corupție. La momentul condamnării, era cel mai influent politician și oligarh din România. 

Justiția din Uniunea Europeană a reușit, în ultimul deceniu, să trimită după gratii cel puțin 5 prim-miniștri corupți, iar alți cinci președinți de țară au fost sau mai sunt cercetați penal pentru acte de corupție. 

În UE, politicienii corupți se tem de procurori și judecători. În Rusia, lucrurile stau pe dos. 

Nu există niciun caz în care un fost prim-ministru sau fost președinte să fi fost condamnat pentru corupție. Asta chiar dacă Rusia clocotește de corupție înaltă. 

În Rusia, fac pușcărie nu corupții, ci cei care luptă împotriva corupției. Iar cei mai mari demascatori ai corupției au fost pur si simplu omorâți: 

Boris Nemțov, unul dintre principalii opozanți ai lui Putin și un aprig luptător împotriva corupției din Rusia, a fost împușcat cu aproape zece ani în urmă în plină stradă, chiar lângă zidurile Kremlinului;

Cu jumătate de an în urmă, un alt lider al opoziției și demascator al marelor fraude din Rusia, Alexei Navalii, a fost ucis în pușcărie. Fusese condamnat la 30 de ani de închisoare pentru că a avut curajul să vorbească despre averile impunătoare, adunate din fraudă, ale elitei politice rusești;

Jurnalista de investigații  Anna Politkovskaya, a fost împușcată în liftul blocului în care locuia pentru anchetele despre marea corupție din Rusia.

Cele mai mari fraude financiare din Moldova le avem „importate” tot din Rusia. În primul rând, mă refer la Spălătoria rusească. 22 de miliarde de dolari proveniți din Rusia au tranzitat sistemul bancar moldovenesc în drumul lor spre paradisuri fiscale. R. Moldova a ratat, în acest caz, să încaseze cel puțin 540 de milioane de dolari, taxe de stat.  

Furtul miliardului are de asemenea rădăcini rusești, în fraudă fiind implicate mai multe companii și bănci din Rusia. 

Aceste dosare cu prejudicii de miliarde de lei încă nu au finalitate, deși au trecut 10 ani de producerea lor. Justiția moldovenească încă nu a decis la ce sistem de luptă cu corupția să se racordeze: la cel rusesc - mărinimos cu corupții sau cel european - necruțător cu cei care fură din banii publici. 

Nicio țară din UE nu a vrut singură să se curățe de corupția înaltă. Statele UE care au excelat în lupta împotriva corupției, au făcut-o sub presiunea structurilor Uniunii Europene care au condiționat suportul cu progrese concrete în combaterea corupției mari. Cel mai ilustrativ pentru noi este cazul României. DNA a excelat nu grație voinței politice din Guvern și Parlament, ci în pofida obstacolelor puse de politicienii români. Aliatul DNA în acestă luptă a fost poporul și Comisia Europeană. 

Așadar, Vă spun verde-n ochi: e timpul să alegem ce fel de luptă cu corupția ne dorim în Moldova. După modelul european – cu marii corupți în pușcărie, sau după modelul rusesc – cu ei în fruntea statului.