04 мая 2023, час 09:13

Președinta Republicii Moldova, Maia Sandu, va participa, sâmbătă, 6 mai, la Westminster Abbey, la încoronarea regelui Charles al III-lea, a anunțat Președinția.

„La invitația autorităților britanice, președinta Republicii Moldova, Maia Sandu, va participa la ceremonia de încoronare a Majestății Sale Regele Charles al III-lea, care va avea loc în data de 6 mai”, se arată în anunțul Președinției.

Tot în această zi, la Londra, șefa statului va avea și o întâlnire cu moldovenii stabiliți în Marea Britanie.

Regele Charles urmează să fie încoronat alături de regina consoartă Camilla în cadrul unei ceremonii fastuoase care va avea loc sâmbătă, 6 mai, la abaţia Westminster din Londra. Învestitura va face parte dintr-un weekend prelungit, bogat de sărbători organizate în cinstea noului monarh, de la petreceri stradale la concerte.

Ultima dată când a avut loc o ceremonie de încoronare pentru un rege și o regină consoartă a fost pe 12 mai 1937, când George al VI-lea și soția sa, Regina Elisabeta (cunoscută ca Regina Mamă) au preluat tronul după ce fratele său Edward al VIII-lea a abdicat pentru a se căsători cu americanca Wallis Simpson. Fiica lor, viitoarea regina Elisabeta a II-a, era o prințesă de 11 ani pe atunci.

Vârsta este, de asemenea, o diferență notabilă între regele Charles al III-lea și predecesorii săi. Charles are 74 de ani, iar Camilla 75. Mama lui, regina Elisabeta a II-a, avea doar 27 de ani. Tatăl ei, George al VI-lea avea doar 41 de ani, iar Regina Mamă avea doar 36 de ani în ziua încoronării lor.

Dar „promisiunea tinereții” va fi reprezentată la încoronarea din 2023 de către fiul cel mare al lui Charles, William, prințul de Wales care este următorul la succesiune și care va fi singurul căruia îi va fi permis să îngenuncheze în fața tatălui său și să-i sărute obrazul drept în timpul ceremoniei, potrivit Sunday Times.

Peste 8.000 de invitaţi din 129 de ţări au călătorit la abaţia Westminster pentru încoronarea reginei Elisabeta a II-a în 1953, însă încoronarea regelui Charles al III-lea va fi limitată la 2.000 pentru a se asigura respectarea măsurilor sanitare şi de siguranţă.

Este de aşteptat ca doar un număr restrâns de oficialităţi să fie invitate la ceremonie, însă Palatul Buckingham ar fi solicitat abaţiei Westminster să pună la dispoziţie un spaţiu mai mare pentru oaspeţi, notează The Telegraph.

21 сентября 2024, час 22:33

În ediția de astăzi a editorialului Verde-n ochi cu Mariana Rață aflăm de ce corupții și criminalii se tem de Uniunea Europeană și se opun procesului de integrare a Republicii Moldova în UE. 

Principalul motiv este frica de pușcărie. În momentul în care R. Moldova va deveni membră a UE, marii corupți din R. Moldova nu vor mai putea scăpa de pușcărie decât refugiindu-se în Rusia sau Africa. Cel mai dureros pentru ei însă este că vor pierde toate bunurile obținute prin fraudă -  case luxoase, mașini scumpe, avioane, iahturi, conturile bancare ticsite cu bani furați de la noi. Și nu mă refer aici la un vis frumos, ci la date concrete, confirmate oficial!

Ca să nu vă plictisesc cu multe cifre, am să vă arăt doar o hartă a lumii. Țările colorate în nuanțe de roșu sunt cele mai corupte din lume, iar cel colorate în galben - sunt cele mai puțin afectate de corupție. 

Așa cum se vede din desen, statele cele mai reziliente în fața corupției se găsesc în Uniunea Europeană. Iar Rusia se confruntă cu probleme de corupție, care se agravează de la an la an. Hărțile de mai sus prezintă Indicelui mondial de Percepție a Corupției. Dar haideți să vorbim despre lucruri și mai concrete.

Președinți, premieri, miniștri și deputați corupți există peste tot. Marea diferența este că în UE aceștia ajung să facă pușcărie. Iar în Rusia ei guvernează de zeci de ani. 

În ultimii 10 ani, în Uniunea Europeană, au existat mai multe cazuri notabile de condamnare a demnitarilor înalți pentru corupție:

Fostul prim-ministru italian Silvio Berlusconi a fost condamnat în 2013 la 4 ani de pușcărie;

Fostul președinte francez Nicolas Sarkozy a fost condamnat în 2021 la 3 ani de închisoare  pentru corupție și trafic de influență;

Fost președinte al Camerei Deputaților din România, Liviu Dragnea (prietenul lui Vlad Plahotniuc), a făcut 2 ani de pușcărie pentru acte de corupție. La momentul condamnării, era cel mai influent politician și oligarh din România. 

Justiția din Uniunea Europeană a reușit, în ultimul deceniu, să trimită după gratii cel puțin 5 prim-miniștri corupți, iar alți cinci președinți de țară au fost sau mai sunt cercetați penal pentru acte de corupție. 

În UE, politicienii corupți se tem de procurori și judecători. În Rusia, lucrurile stau pe dos. 

Nu există niciun caz în care un fost prim-ministru sau fost președinte să fi fost condamnat pentru corupție. Asta chiar dacă Rusia clocotește de corupție înaltă. 

În Rusia, fac pușcărie nu corupții, ci cei care luptă împotriva corupției. Iar cei mai mari demascatori ai corupției au fost pur si simplu omorâți: 

Boris Nemțov, unul dintre principalii opozanți ai lui Putin și un aprig luptător împotriva corupției din Rusia, a fost împușcat cu aproape zece ani în urmă în plină stradă, chiar lângă zidurile Kremlinului;

Cu jumătate de an în urmă, un alt lider al opoziției și demascator al marelor fraude din Rusia, Alexei Navalii, a fost ucis în pușcărie. Fusese condamnat la 30 de ani de închisoare pentru că a avut curajul să vorbească despre averile impunătoare, adunate din fraudă, ale elitei politice rusești;

Jurnalista de investigații  Anna Politkovskaya, a fost împușcată în liftul blocului în care locuia pentru anchetele despre marea corupție din Rusia.

Cele mai mari fraude financiare din Moldova le avem „importate” tot din Rusia. În primul rând, mă refer la Spălătoria rusească. 22 de miliarde de dolari proveniți din Rusia au tranzitat sistemul bancar moldovenesc în drumul lor spre paradisuri fiscale. R. Moldova a ratat, în acest caz, să încaseze cel puțin 540 de milioane de dolari, taxe de stat.  

Furtul miliardului are de asemenea rădăcini rusești, în fraudă fiind implicate mai multe companii și bănci din Rusia. 

Aceste dosare cu prejudicii de miliarde de lei încă nu au finalitate, deși au trecut 10 ani de producerea lor. Justiția moldovenească încă nu a decis la ce sistem de luptă cu corupția să se racordeze: la cel rusesc - mărinimos cu corupții sau cel european - necruțător cu cei care fură din banii publici. 

Nicio țară din UE nu a vrut singură să se curățe de corupția înaltă. Statele UE care au excelat în lupta împotriva corupției, au făcut-o sub presiunea structurilor Uniunii Europene care au condiționat suportul cu progrese concrete în combaterea corupției mari. Cel mai ilustrativ pentru noi este cazul României. DNA a excelat nu grație voinței politice din Guvern și Parlament, ci în pofida obstacolelor puse de politicienii români. Aliatul DNA în acestă luptă a fost poporul și Comisia Europeană. 

Așadar, Vă spun verde-n ochi: e timpul să alegem ce fel de luptă cu corupția ne dorim în Moldova. După modelul european – cu marii corupți în pușcărie, sau după modelul rusesc – cu ei în fruntea statului.