În Republica Moldova, investigarea cazurilor de îmbogățire ilicită se confruntă cu obstacole. Procedurile complexe și termenele limitate impuse de legislație sunt principalele provocări în desfășurarea anchetelor și în stabilirea responsabilității pentru averi nejustificate.
Totodată, potrivit procurorului general interimar, Ion Munteanu, o parte din dosare au fost pornite în lipsa evidentă de comitere a infracțiunii. Și șefa Procuraturii Anticorupție, Veronica Dragalin, spune că sunt cazuri în care există o diferență foarte mare din ce arată probele și ce arăta sesizarea, adică informația care a stat la baza pornirii urmăririi nu a fost probată. Declarațiile au fost făcute în cadrul emisiunii „Cutia Neagră PLUS” de la TV8.
Demonstrarea faptului că o persoană deține o avere pe care nu o poate justifica nu este o sarcină simplă, spune Dragalin. Multe dintre cazuri sunt extrem de complexe, implicând transferuri de venituri prin intermediul unor companii și al altor persoane.
„Să demonstrezi că cineva are o avere pe care nu o poate justifica sună simplu, dar din experiență, vedem cum banii din RM au intrat pe parcursul ultimilor 15 ani e destul de complicat. Nu e destul să spui că ai o casă de 6 milioane de lei și tu nu o poți justifica. Multe dintre cazuri sunt mult mai complexe. Noi prin probe încercăm să stabilim că o casă măcar că e pe numele altcuiva, a soacrei sau altcineva - de fapt el este beneficiarul. Noi urmărim prin GPS mașina și arătăm că se duce acolo în fiecare noapte sau facem percheziții ca să demonstrăm că persoana trăiește acolo”, a explicat șefa PA.
Totodată, procesul de adunare a probelor este întâmpinat de o serie de dificultăți. Mulți și-au deschis conturi bancare în străinătate, ceea ce implică solicitări și răspunsuri peste hotare, întârziind investigațiile. Iar termenul de 6 luni, în care trebuie obținute probe suficiente pentru a susține o acuzație rezonabilă, ar fi scurt.
„Când vorbim despre ce putem schimba în lege - termenul de 6 luni pentru calitatea de bănuit e un termen foarte scurt. Poate în anii 80 când lumea era cu mult mai simplă și nu aveai comisii rogatorii în alte țări, eram limitați aici în Moldova - asta avea sens.
În ziua de azi, când vorbim cât de multă informație este într-un telefon, într-un calculator - să ai doar 6 luni să completezi o investigație sofisticată de corupție pur și simplu nu e real și trebuie să avem un termen mai lung să ne permitem să facem o investigație reală. Din sistemul din care vin eu, din SUA, nici nu există ideea că poți să ai un statut de bănuit doar un anumit termen. Există doar termenul de prescripție”, a menționat Veronica Dragalin.
Iar Ion Munteanu subliniază că Agenția pentru Recuperarea Bunurilor Infracționale (ARBI) joacă un rol crucial în succesul investigațiilor. Însă, dacă ARBI nu reușește să acumuleze suficiente probe, procurorul nu poate înainta învinuirea, iar ancheta riscă să se blocheze.
O altă problemă cu care se confruntă investigațiile este stabilirea costului real al bunurilor, în special al imobilelor. Rareori, persoanele dețin documente oficiale care să ateste investițiile. Expertizele la Centrul Național de Expertiză sunt necesare pentru a obține probe solide, dar acestea pot dura chiar și un an și jumătate.
Șefa PA nu a putut preciza aproximativ câte dosare pornite pe îmbogățire ilicită ar putea pica, dar a subliniat că eforturile ar trebui să fie concentrate pe acte de corupție ce pot fi probate: „Avem multe dosare în care vorbim despre mită, despre abuz de serviciu, despre lucruri, infracțiuni mai clasice”.