Sindicatele din educație din România declanșează luni, 22 mai, o grevă generală în școli, după ce la negocierile de duminică cu Guvernul nu s-a ajuns la nici o înțelegere. Sindicaliștii spun că greva generală din învățământ va continua până când vor primi din partea Guvernului „o soluţie credibilă” asupra revendicărilor salariale. Ultima grevă generală din învățământ a avut loc în urmă cu 18 ani și a durat trei săptămâni, scrie Hotnews.
Acum, sindicaliștii vor ca un profesor debutant să aibă un salariu de 4.000 de lei, iar un profesor la final de carieră să primească 7.000 de lei în mână.
Sindicatele din educaţie au anunţat, duminică, după negocierile de la Palatul Victoria cu premierul Nicolae Ciucă, liderul PSD Marcel Ciolacu şi mai mulţi miniştri, că greva din învăţământ va continua şi va avea loc luni, iar durata ei va depinde strict de răspunsul pe care îl va da Guvernul şi, bineînţeles de dorinţa colegilor.
Conform legii, pe perioada derulării grevei cadrele didactice participante nu vor fi plătite, iar cele peste 150.000 de cadre didactice şi 50-60.000 personal nedidactic şi personal auxiliar şi-au asumat acest lucru.
Potrivit preşedintelui Federaţiei Sindicatelor Libere din Învăţământ (FSLI), Simion Hăncescu, greva generală este susţinută de 71% dintre membrii de sindicat.
Revendicările federaţiilor sindicale din educație:
- „Majorarea salariilor personalului din învăţământ, în conformitate cu importanţa socială a muncii prestate, plecând de la principiul salariul profesorului debutant să fie cel puţin egal cu salariul mediu brut pe economie, salarizarea întregului personal didactic de predare urmând să se realizeze în mod progresiv, în raport de funcţie, studii, vechime şi grad didactic;
- Instituirea regulii indexării anuale a salariilor personalului plătit din fonduri publice, cu rata inflaţiei;
- Plata orelor suplimentare efectuate de personalul didactic auxiliar şi nedidactic;
- Acordarea sporurilor pentru condiţii de muncă personalului din învăţământ;
- Acordarea drepturilor prevăzute în legislaţia în vigoare şi contractele colective de muncă aplicabile (decontarea navetei, plata indemnizaţiei de instalare, acordarea concediului de odihnă suplimentar, compensarea în bani a concediului de odihnă neefectuat etc.);
- Creşterea anuală a investiţiilor în învăţământ, pentru îmbunătăţirea bazei materiale şi a infrastructurii;
- Renunţarea la aplicaţia EduSal şi înlocuirea acesteia cu un program informatic de salarizare gestionat şi administrat de Ministerul Educaţiei”.
Premierul Nicolae Ciucă le-a spus sindicaliştilor din Educaţie, duminică, la întâlnirea de la Guvern, că nu se poate organiza o grevă când se schimbă un guvern cu altul, pentru că acest lucru „conduce la instabilitate”, au informat pentru HotNews.ro surse politice.
El le-a mai transmis reprezentanţilor sindicatelor din educaţie că momentul ales de ei pentru a face grevă este „cel mai prost din ultimii 10 ani”, pentru că afectează perioada de examene, iar efortul, munca copiilor și a părinților riscă să fie compromise.
Ultima grevă generală în învățământ a avut loc în 2005
După revoluție mișcările de protest în educație au fost numeroase, în special sub forma de pichetări, marșuri și greve de avertisment, dar în toți acești ani doar trei mari greve generale au avut loc.
Prima grevă generală a fost declanșată în iunie 1999, iar mai apoi, în ianuarie 2000, sindicatele au intrat iar în grevă generală, fiind cea mai puternica acțiune de protest din România postdecembristă la acel moment.
Ultima grevă generală în învățământ a avut loc în 2005. A durat trei săptămâni, timp în care profesorii nu au intrat la ore. În acea perioadă, s-au alăturat protestelor și profesorii din învățământul universitar. Sindicatele au cerut din nou alocarea a 6% din PIB, salarii dublate până în 2007 și fonduri suplimentare pentru infrastructură, relatează Scoala9.ro.
Ministerul Educației a reclamat atunci greva la Curtea Constituțională, acuzând că este ilegală, dar magistrații au fost de partea dascălilor.
Mișcările de protest s-au încheiat după ce premierul de-atunci Călin Popescu Tăriceanu a promis alocarea a 4,8% din PIB pentru educație și o mărire salarială de aproape 12%. A fost cea mai substanțială reușită în privința finanțării educației de până acum.
Conform Legii Educației, educația ar trebui să primească 6% din produsul intern brut. Pentru 2023, procentul este de 2,1%.
