Exploatarea zăcămintelor minerale utile aduce, pe de o parte, un profit foarte mare proprietarilor de cariere, dar pe de altă parte, provoacă riscuri mari pentru mediu. În Ucraina, încă din perioada Uniunii Sovietice, au fost extrase multe minerale, în special granit valoros. Pe atunci, nu se acorda prea multă atenție protecției mediului. 

Deoarece hotarele Uniunii Sovietice erau doar arbitrare, iar denumirea de „uniune” una nominală, carierele și alte întreprinderi din Ucraina puteau aparține diferitor republici, de exemplu –Republicii Moldova. Totul s-a schimbat după prăbușirea Uniunii Sovietice și demarcarea hotarelor. La unele întreprinderi s-au găsit destul de repede soluții pentru legalizarea proprietății, în cazul altora, problema nu s-a rezolvat nici peste două decenii.

Jurnaliștii TV8, împreună cu Organizația Obștească din Ucraina „Зелений лист”, au investigat istoria unei astfel de cariere din regiunea Nikolaev, care aparține R. Moldova. Întreprinderea de extracție a pietrei de granit a fost de-a lungul anilor în epicentrul unor istorii criminale și ținta unori atacuri raider.

Cariera a fost inundată

În regiunea Nikolaev, situată în sudul Ucrainei, există o mică localitate numită Konețpoli. Anume aici, în apropiere de orașul Pervomaisk, mulți ani la rând a fost extrasă piatră de granit. În perioada Uniunii Sovietice, la carieră lucrau peste o mie de oameni, în trei ture, majoritatea locuitori din Konețpoli. Astăzi, localnicii nu mai au locuri de muncă, iar cariera stă inundată de câțiva ani.

După cum explică Inna Timcenko, profesorul Catedrei de Ecologie a universității „Taras Șevcenko” din Ucraina, regiunea Nikolaev este invadată de cariere. Iar exploatarea zăcămintelor este însoțită de o serie de riscuri pentru mediu, inclusiv modificarea landșaftului și biodiversității.

„Regiunea Pervomaisk este un teritoriu foarte valoros. Aceasta este o zonă de stepă din sudul Ucrainei. Exploatarea carierelor acționează asupra regimului apelor, atât celor subterane, cât și a celor de suprafață. Întrucât cariera de granit se află în apropierea râului Bugul de Sud, activitatea economică nu poate să nu afecteze râul. Este o carieră într-adevăr mare. Doar inundarea carierei, dacă aceasta și-a sistat activitatea, nu ajută. Pentru a reduce impactul negativ asupra mediului, este necesar ca această carieră să fie conservată corect”, explică Inna Timcenko.

Riscurile ecologice

Potrivit ecologistului Vladislav Balinski, acum, teritoriul ocuptat de carieră, care a fost abandonat, este un loc unic cu biodiversitate și un ecosistem stabil. În cazul reluării activității întreprinderii, mediul va fi afectat inevitabil. E vorba și de poluarea cu praf toxic a localității care se află în apropiere, dar și de poluarea fonică din cauza lucrului echipamentelor și unităților de transport ale întreprinderii.

Câteva efecte negative asupra mediului se pot observa și acum, când cariera este inundată.

„Acesta este un exemplu de utilizare incorectă a terenurilor valoroase. Astfel de locuri unice ar trebui să lucreze în primul rând pentru comunitate, ca un spațiu de recreere. Dar aici vedem rămășițe de infrastructură de comunicații, stâlpi inundați, transformatoare,  drumuri distruse. Cel mai mare pericol este folosirea apei care curge din cariera inundată direct în râul Bugul de Sud. Acest râu este și o sursă de apă potabilă. În același timp, apa poluată cu granit  vine din carieră. Cel mai mare risc este radiația provocată de granit. Dacă proprietarii vor decide în cele din urmă să redeschidă cariera, va trebui să fie realizată o evaluare a impactului asupra mediului”,susține ecologistul Vladislav Balinski.                        

Redeschiderea carierei – lucru de o lună pentru pomparea apei

Deși cariera de granit din Pervomaisk este de ani buni inundată, nu ar fi atât de greu să-și reia activitatea. Acest lucru ne-a fost confirmat de paznicii clădirii administrative a întreprinderii. Potrivit acestora, toată apa ar putea fi pompată după aproximativ o lună de muncă.

Chiar dacă nu mai activează de circa 10 ani, pentru cariera aflată sub ape s-a dus o luptă activă. Până la rezolvarea tuturor problemelor legate de proprietate, cariera va rămâne inundată. Însă proprietarii, adică autoritățile R. Moldova, planifică redeschiderea carierei.

Infrastructura carierei include mai multe bunuri, care sunt proprietatea Moldovei: podul peste râul Bugul de Sud, drumurile spre toate zăcămintele, linii de înaltă tensiune și 10 substații electrice. Întreprinderea este un obiect strategic pentru R. Moldova, ne-a informat Agenția Proprietății Publice.

Problema legalizării proprietarilor

În anul 1998, potrivit normelor legale ale Ucrainei, a fost înregistrată compania „Cariera de piatră concasată de granit Pervomaisk”. Proprietar era concernul „Inmacom”, aflat în subordinea Ministerului Agriculturii și Dezvoltării Regionale al R. Moldova. În anul 2018, în calitate de fondator al întreprinderii a fost înregistrată Agenția Proprietății Publice a R. Moldova. Astfel, agenția este moștenitoarea întreprinderii moldovenești deschisă în perioada Uniunii Sovietice.

În 2019, în registrele ucrainene a apărut însă o clonă a companiei, un SRL cu aceeași denumire „Cariera de piatră concasată de granit Pervomaisk”. Adresa juridică a firmei este în orașul Kiev, iar în calitate de fondator figurează cetățeanul României, Eugen Buzgan, care este și cetățean al Republicii Moldova.

În același timp, Buzgan este conectat la o serie de companii cu denumiri similare unor proprietăți pe care le-a avut R. Moldova în Ucraina, de exemplu sanatoriile „Plai” și „Lazo” din stațiunea Sergheevca.

Istoria unui omor la comandă

Cariera R. Moldova din Pervomaisk a ajuns în centrul unor scandaluri cu iz penal încă în anul 2007. Atunci, într-un război pentru influență asupra întreprinderii, a fost ucis ex-directorul carierei, un bărbat de 42 de ani, cetățean al Republicii Moldova.

Doi killeri l-au împușcat pe fostul director al carierei lângă un bloc de locuit din orașul Pervomaisk, unde bărbatul închiria un apartament. Comanditarul omorului și unul dintre killeri au fost reținuți imediat și au fost condamnați pentru crimă. Al doilea ucigaș a reușit să fugă cu acte false în Federația Rusă. După 13 ani în care s-a ascuns de justiție, în anul 2020, ucigașul a fost reținut de autoritățile ucrainene.

Tentativă de atac raider asupra carierei

De asemenea, a existat o tentativă de atac raider asupra carierei moldovenești. S-a încercat acapararea proprietății prin înregistrarea unor datorii fictive. În anul 2015, autoritățile din Ucraina au deschis un dosar penal pe acest fapt. Potrivit investigațiilor, ar fi implicați în schemă reprezentanții companiilor „Denkar” și „Iavor”.

Compania „Iavor”, împreună cu întreprinderea moldovenească „Cariera de piatră concasată de granit Pervomaisk”, au fondat în anul 2015 o altă firmă – „Cariera de piatră concasată de granit Ceausovsk” cu adresa juridică în orașul Kiev.   

La începutul anului 2021, fiind audiat la Comisia parlamentară de control al finanțelor publice pe subiectul ce vizează proprietățile R. Moldova din Ucraina, Eugen Buzgan, care era pe atunci angajat al Agenției Proprietății Publice, a vorbit despre aceste companii ucrainene și a declarat că falimentul carierei a fost pus la cale de Denis Danilciuk, fiul fostului administrator al întreprinderii moldovenești.

„În 2013 a fost inițiat falimentul artificial de către compania „Denkar” în care o cotă de 50% o deținea fiul directorului carierei, Denis Danilciuk și 50% le deținea o femeie din Rusia. Ei falimentează întreprinderea fără a atrage Moldova sau cu acordul tacit al autorităților. Planul de restructurare semnat de Danilciuk prevedea transmiterea tuturor bunurilor unei companii nou-create și licența să fie obținută de noua companie. Planul de restructurare noi l-am anulat. Am rugat Fondul de Stat al Ucrainei să se implice în acest proces și ei au anulat planul, dar averea Moldovei nu a fost întoarsă. A fost furată de compania  „Cariera de piatră concasată de granit Ceausovsk”. Activele au rămas acolo, cu toată tehnica, cu absolut tot”, a povestit Buzgan în fața deputaților din comisia parlamentară.

În prezent, Denis Danilciuk este administrator la „Cariera de piatră concasată de granit Ceausovsk”, iar beneficiar al firmei în acte figurează un oarecare Rustam Mamedov, tot el proprietar al companiei „Iavor”.

Danilciuk este și administrator al companiei „Denkar”. Dar fondatori ai acesteia figurează în prezent o femeie cu cetățenia Belarusului și o companie din Rusia, lichidată în anul 2014. Prin intermediul altei companii ucrainene, Danilciuk a fost beneficiar al firmei din Moscova. 

Blocarea încercărilor de acaparare a carierei  

În noiembrie 2021, fostul cepreședinte al Parlamentului Alexandru Slusari a scris pe rețelele sociale că R. Moldova a pierdut cariera de granit din Ucraina cu minerale în valoare de trei miliarde de euro.

Slusari declara că în schemă ar fi implicat fostul deputat democrat Vladimir Andronachi care ar fi ajutat de Eugen Buzgan. Ultimul a fost angajat al Agenției Proprietății Publice. Cei doi, ar fi acționat în interesul cunoscutului oligarh ucrainean Vladimir Prodivus.

Pe 5 noiembrie 2021, Serviciul de Geologie al Ucrainei, după mai multe încercări nereușite, a vândut la licitație o autorizație de exploatare a zăcămintelor de granit în partea centrală a sectorului Pervomaisk. Este o parte din terenul carierei pe care o deține întreprinderea R. Moldova. Prețul inițial de vânzare la licitație a fost de la 17,1 milioane de grivne, dar a scăzut la 8,9 milioane de grivne, ce constituie aproximativ 220 de mii de euro.

Compania care a primit permisiunea de a exploata granitul este „Мостостроительный загон №112”. Aceasta face parte din imperiul de afaceri al oligarhului ucrainean Vladimir Prodivus. Această firmă este cofondatoare a corporației „Mostobud Group”, unde Prodivus este unul dintre beneficiari.

Vladimir Prodivus este fost deputat al Radei Supreme a Ucrainei, membru al Partidului Regiunilor, care era controlat de președintele fugar Viktor Ianukovici. Anterior în presă au apărut informații despre legăturile omului de afaceri cu așa-numita mafie a chihlimbarului. Site-ul “Війна&Санкції” a scris că Prodivus a apărut ca membru al unui grup de „hoți în lege” ruși în Franța.

Curios este faptul că fostul reprezentant al Agenției Proprietății Publice, Eugen Buzgan, este fondatorul unor companii a căror adresă juridică coincide cu adresa unor firme conectate la Prodivus și anume strada Panchivskaia 5 din orașul Kiev.

Conexiunea cu Vladimir Andronachi

Conexiunea între cariera de granit din Pervomaisk, Eugen Buzgan și fostul deputat Vladimir Andronachi o face un alt cetățean al Ucrainei, Victor Kanaev, care a fost interpusul lui Andronachi în mai multe afaceri. 

Victor Kanaev a fost o perioadă administrator al companiei clonă „Cariera de piatră concasată de granit Pervomaisk”  fondată de Buzgan. 

La Chișinău, Kanaev a figurat ca fondator al companiei „Furnizare Energie” asociată cu Andronachi. Cutia Neagră PLUS a investigat anterior cum această firmă a ajuns printre cei mai mari furnizori de energie electrică din R. Moldova și a câștigat licitații pe bandă rulantă pentru livrarea energiei electrice în instituții de stat. 

De asemenea, Kanaev a figurat în acte, până în martie 2023, în calitate de fondator al companiei din Marea Britanie care deține Hotelul Național, al cărui beneficiar ar fi Andronachi. Victor Kanaev are legătură și cu scandalul ce vizează deposedarea R. Moldova de clădirea Consulatului din Odesa, iar urmele duc tot la Andronachi.

La audierile parlamentare de acum doi ani, fostul angajat al Agenției Proprietății Publice, Eugen Buzgan, a negat că ar fi omul lui Andronachi și ar fi acționat în interesul oligarhului Vladimir Prodivus. Întrebat de ce a înregistrat pe numele său o companie clonă a carierei din Pervomaisk, Buzgan a declarat că astfel a blocat tentativa de acaparere a carierei de către familia fostului director al întreprinderii, Anatolii Danilciuk.

„Eu am făcut acțiuni de prevenire nefiind angajat la APP, scriind note informative către autorități. Aflând că Danilciuk Denis a acaparat deja cariera și vorbea deja la Consiliul local și în Pervomaisk că Moldova inițiază o companie nouă, numele fiind deja rezervat de el, am rugat registratorii din Kiev, în mod abuziv să înregistreze compania după mine, să nu-i permită lui Denis. La ei deja era gata decizia Consiliului privind transmiterea bunurilor pe acestă nouă companie. Noi am înregistrat compania după noi ca să nu permitem. Compania a fost doar înregistrată, nu are nici conturi deschise, absolut nimic”, declara Buzgan. 

Jurnaliştii au trimis o solicitare către compania oligarhului Prodivus „Mostobud” în care au întrebat ce planuri are firma pentru cariera de granit din Pervomaisk după ce a cumpărat autorizația la licitația din 2021. Până la momentul publicării acestui material, nu am primit nicio reacție din partea companiei.

APP vrea să obțină o nouă autorizație pentru cariera din Pervomaisk

În octombrie 2021, Agenția Proprietății Publice a numit un nou administrator la cariera din Pervomaisk. Noua conducere s-a adresat în judecată pentru a anula licența oferită prin licitație de Agenția de Geologie a Ucrainei firmei conectate la Vladimir Prodivus. 

„Cariera pe piatră concasată de granit Pervomaisk” deține 63 hectare de teren care au fost puse la dispoziție încă pe vremea Uniunii Sovietice. Documentele corespunzătoare au fost semnate cu Ucraina. Cu toate acestea, în anul 2021, în pofida existenței unui litigiu privind obținerea licenței de producție, Serviciul de Stat pentru Resurse Geologice a scos la licitație jumătate din suprafața carierei pentru exploatare. Întreprinderea lui Prodivus nu poate desfășura procesul de producție, deoarece nu poate întocmi actele de utilizare a terenului. Teritoriul aparține „Carierei de piatră concasată de granit Pervomaisk” a R. Moldova”, explică jurista Natalia Prometna, care este și asistenta personală a directorului carierei Moldovei din Pervomaisk.

Jurista susține că APP a cerut prin instanță redobândirea licenței de exploatare a zăcămintelor pe care cariera a pierdut-o în 2015. Documentele urmează a fi eliberate de Agenția de Stat pentru Resurse Geologice. În această vară, solicitarea a fost examinată de Curtea Supremă a Ucrainei.

„Instanța a obligat Agenția de Geologie să examineze solicitarea carierei de a-și redobândi licența. Dar, până acum nu avem nicio informație de la agenție. Noi am trimis o cerere, dar nu am fost informați despre rezultatele examinării”, a precizat Natalia Promtena.

La solicitarea jurnaliștilor de a explica situația creată la cariera din Pervomaisk, Agenția de Geologie a refuzat să răspundă, făcând trimitere la „Legea marțială” aplicată în Ucraina de când a început războiul cu Rusia.

Potrivit juristei carierei, sarcina principală acum este obținerea actelor pentru delimitarea hotarelor terenului carierei. După reforma teritorială, care a avut loc în Ucraina acum câțiva ani, terenurile nu mai sunt în administrarea consiliilor sătești. Structura teritorială s-a schimbat și, prin urmare, compania plănifică să înregistreze hotarele terenului pentru a putea obține un nou contract de arendă a pământului de la autoritățile locale.

Eugen Buzgan, acuzat de prejudicierea carierei moldovenești

Potrivit Nataliei Prometna, înregistrarea unui SRL cu același nume „Cariera de piatră concasată de granit Pervomaisk” a fost o încercare a lui Vladimir Prodivus de a pune mâna pe întreprinderea care aparține Republicii Moldova cu ajutorul lui Eugen Buzgan.

„ În 2019, ei au numit o persoană apropiată în funcția de director al carierei. Din câte îmi amintesc, era  Iurii Scripnic, omul aflat sub controlul  lui Buzgan. Au ocupat abuziv cariera. Au intrat cu paza pe teritoriu. Apoi au scos și au vândut toate utilajele carierei vecine. Ce a mai rămas au vândut la metal. Ulterior, au reînregistrat întreprinderea, au creat o clonă și I-au schimbat adresa juridică în orașul Kiev”, acuză Prometna.

Pe de altă parte, la audierile comisiei parlamentare, Eugen Buzgan a recunoscut că a intrat pe teritoriul carierei cu paza, dar l-a acuzat pe Denis Danilciuk că ar fi vândut bunurile carierei la metal. 

„Am scris scrisori autorităților că cariera „pileat”. Noi am avut 10 linii de prelucrare a pietrei. Au lucrat 1200 de oameni. Acum a rămas o singură linie. Restul au fost tăiate la metal. Noi am intrat acolo cu „Alfa”, ca să înțelegeți”, declara Buzgan. 

Războiul a pus pauză acțiunile de urmărire penală

Încercările de acaparare ilicită a bunurilor carierei de granit din Pervomaisk sunt cercetate de aproape trei ani de procurorii moldoveni. La solicitarea TV8, Procuratura Anticorupție a informat că are în gestiune un dosar penal inițiat la 22 februarie 2021 de către Secția investigarea fraudelor contra mediului și intereselor publice a Procuraturii Generale.

Până acum, procurorii au audiat mai mulți martori și au examinat acte și dispozitive electronice ridicate de la APP și Guvern. Procesul este tărăgănat din cauza răspunsurilor tardive pe care procurorii le-au primit de la autoritățile din Ucraina.

„De la 22 aprilie 2021 până la 10 septembrie 2021, în adresa organelor competente din Ucraina au fost formulate un șir de cereri de asistență juridică internațională în materie penală. În cele din urmă, din motive obiective (introducerea legii marțiale pe întreg teritoriul Ucrainei din 24 februarie 2022), cât și în baza notificării parvenite de la Ambasada Ucrainei în Republica Moldova, comisiile rogatorii au fost satisfăcute parțial. În prezent, organul de urmărire penală urmează să se expună asupra pertinenței informației primite din Ucraina și va decide asupra oportunității demarării procedurilor legale de formare a echipelor comune de investigații cu organele competente din Ucraina”, a precizat Procuratura Anticorupție.

Instituția nu ne-a informat dacă există persoane cu statut de bănuit sau învinuit în cadrul dosarului penal ce vizează cariera din Pervomaisk.

Directorul Agenției Proprietății Publice afirmă că nu cunoaște dacă actuali sau foști angajați ai APP sunt vizați în cauza penală.

Am încercat să discutăm și cu Vladimir Andronachi, cel care a fost acuzat public de ex-deputatul Alexandr Slusari că ar fi implicat în schema de deposedare a R. Moldova de cariera din Pervomaisk. Reporterul TV8 a mers la una dintre ședințele de judecată pe dosarul în care fostul deputat PD este acuzat de escrocherie, fiind vorba de un episod din frauda de la Banca de Economii. Andronachi a refuzat să ofere comentarii.

Auditul promis la carieră nu s-a făcut

Acum doi ani, Agenția Proprietății Publice anunța că urmează a fi efectuat și un audit la cariera din Pervomaisk, dar acest lucru nu s-a întâmplat. De vină ar fi războiul din țara vecină.

„Noi nu putem vorbi astăzi despre un audit clasic petrecut de către o companie de audit, mai mult despre un control al activității, mai ales în situația de război în care este Ucraina, când audite financiare funcționale este destul de complicat să fie efectuate. Un control al acțiunilor predecesorilor a fost făcut, dar în sensul deplin al cuvântului de audit nu a fost efectuat din cauza războiului”, a motivat directorul Agenției Proprietății Publice, Roman Cojuhari. 

În viitorul apropiat, se planifică o deplasare a unei echipe de la APP la cariera din Pervomaisk, pentru a verifica la fața locului care este situația reală . 

În prezent, pe teritoriul carierei din Pervomaisk lucrează mai mulți oameni care asigură paza teritoriului. Directorul APP susține că nu se cheltuie bani din bugetul public pentru a plăti salariile sau a acoperi alte cheltuieli de întreținere.

„Toate cheltuielile sunt pe seama întreprinderilor. Suntem acum într-o procedură de analiză care sunt șansele ca în jumătate de an sau un an, această întreprindere să-și reia activitatea și să aibă un venit ca să-și poată acoperi cheltuielile ce țin de pază, cheltuieli pentru avocați, energie electrică, alte cheltuieli curente care ar mai putea fi. Am putea ajunge și în situația să solicităm acordarea de finanțe din buget pentru a acoperi aceste cheltuieli”, precizează Roman Cojuhari.

Chiar dacă cariera din Pervomaisk stă inundată de ani buni, autoritățile R. Moldova au planuri de restabilire a procesului de exploatare a zăcămintelor de granit.

„Pe termen scurt, vrem să aducem în albia legalității toată documentația și toată activitatea acestor întreprinderi, ele să fie în drepturi depline și să activeze. Suntem siguri că războiul se va termina, iar în procesul de renovare a țării, suntem siguri că aceste cariere vor fi necesare și vor putea aduce plus valoare mare atât R. Moldova, cât și Ucrainei”, afirmă Roman Cojuhari.

Potrivit informației oferite de APP, instituția responsabilă din Ucraina ( n.r. Agenția de Stat de Geologie și Resurse Minerale) a estimat că din cariera din Pervomaisk ar putea fi extrase circa 26 de milioane de metri cubi de piatră de granit. La preț de piață, valoarea zăcămintelor ar fi de peste 44 de milioane de dolari.

Investigația a fost realizată cu suportul „Journalismfund Europe”.

O ordonanță de scoatere de sub învinuire, emisă de o procuroră anticorupție din perioada lui Alexandr Stoianoglo, a deschis calea pentru 13 judecători implicați în Laundromat să ceară despăgubiri de milioane de la stat. Acești judecători susțin că prin cercetarea lor penală pentru complicitate în spălarea a 20 de miliarde de dolari din Rusia, le-au fost aduse pagube morale și materiale de sute de mii de lei. Ei obțin câștig de cauză în judecată, chiar dacă unii sunt în paralel condamnați pe alte dosare legate de Laudromat sau sunt cercetați penal pe alte dosare de corupție. Precedentul la care fac toți trimitere este al judecătoarei Domnica Manole, despăgubită cu 800 de mii de lei pentru că a fost cercetată penal pe un dosar pe care procurorii au renunțat ulterior la învinuire. Acest caz i-a încurajat să meargă în judecată după despăgubiri pe mulți alți magistrați cercetați anterior penal, inclusiv pentru acte de corupție.

Serghei Popovici este magistrat care judecă oameni și fapte la Judecătoria Comrat. În 2016, Popovici, împreună cu alți 14 judecători implicați în Laundromatul rusesc au fost arestați. Erau bănuiți de complicitate la spălarea a 20 de miliarde de dolari proveniți din Rusia.

În 2020, în perioada în care Procuratura Generală era condusă de Alexandr Stoianoglo, procurora anticorupție Mirandolina Sușițcaia a decis să-i scoată de sub urmărire penală pe toți judecătorii anchetați pentru complicitate în Laundromat. Anume această decizie a fost declanșatorul pentru cererile depuse de Popovici și alți colegi ai săi de restabilire în sistem.

Mai târziu, Popovici și alți judecători au mers în judecată și au cerut despăgubiri de milioane, pentru că au fost anchetați pe nedrept.

Decizia instanței: 850 mii lei prejudiciu moral pentru Popovici

La 4 aprilie 2024, Judecătoria Chișinău a obligat statul să-i achite judecătorului Serghei Popovici 850 de mii de lei. Deocamdată, aceasta este cea mai mare sumă dictată drept despăgubire pentru un judecător cercetat penal anterior. Decizia instanței a fost ținută în secret. A fost descoperită de reporterul Cutia Neagră PLUS în timpul documentării acestei investigații.

Ministra Justiției, Veronica Mihailov-Moraru recunoaște că decizia nu a fost făcută publică, dar nici nu a fost tăinuită, pentru că poate fi găsită pe site-ul instanței de judecată.

„Toate hotărârile judecătorești sunt publice, ședințele sunt publice. Respectiv, nu văd niciun aspect care ar denota careva acuze de lipsă de transparență. Dimpotrivă, ne asigurăm să fie respectată publicitatea ședinței, dar și normele legale pe astfel de litigii destul de sensibile”, afirmă ministra. 

Aceasta nu este însă singura victorie a judecătorului Popovici. În ianuarie 2023, judecătorii au obligat statul să-i achite și salariul ratat, de 1 milion și 200 de mii de lei. Ministerul Justiției a contestat decizia la Curtea de Apel.

Popovici a fost despăgubit de instanță, chiar dacă este judecat pe un alt dosar legat de Laundromat. El este învinuit de pronunțarea unor decizii contrare legii, prin care a legalizat spălarea a 1,2 miliarde de dolari în cadrul schemei pusă la cale de Veaceslav Platon. Dosarul se află de 7 ani pe masa judecătorilor și se apropie de final.

Echipa Cutiei Negre a mers la una dintre ședințe, dar Serghei Popovici a refuzat să ne vorbească la cameră, dându-ne asigurări că este nevinovat.

400 mii lei pentru Ștefan Niță, găsit vinovat într-un alt dosar legat de Laundromat  

Avocatul lui Serghei Popovici este un alt fost judecător implicat în Laundromat - Ștefan Niță. În 2018, acesta a demisionat din magistratură. Un an mai târziu, a ajuns avocat. A obținut licență prin decizie de judecată, după ce Uniunea Avocaților a refuzat să i-o ofere din cauza dosarelor penale și a reputației pătate.

Pe 3 aprilie curent, Ștefan Niță a fost găsit vinovat de pronunțarea cu bună știință a unei hotărâri contrare, pentru ordonanța emisă în Laundromat. Nu va primi însă nicio pedeapsă din cauza expirării termenului de prescripție. Chiar și așa, Niță a contestat hotărârea la Curtea de Apel și se declară nevinovat.

Ștefan Niță: „În acest dosar nu există faptul infracțiunii, lucru care se cunoaște de la bun început. Nu este important ce doresc eu, important ce spune legea. În acest caz nu este componență de infracțiune și evident se impune doar o sentință de achitare. Indiferent ce va fi, sperăm că până la urmă vom obține această sentință”.

Decizia de condamnare a lui Niță a fost precedată de o alta prin care și el a fost despăgubit într-o cauză civilă trasă la indigo cu cea a lui Popovici. Judecătoria Chișinău a obligat statul să-i plătească 400 de mii de lei pentru suferințele morale provocate de acțiunile procurorilor. Și de această dată, echipa Cutia Neagră PLUS a constatat că despre decizia instanței s-a tăcut chitic. Fostul judecător Ștefan Niță este însă nemulțumit de sumă.

Ștefan Niță: „Da, am solicitat despăgubiri în volum de 800 de mii de lei, reieșind din practica recentă a instanțelor naționale, dar instanța de fond a decis  că suma care trebuie atribuită este de 400 de mii de lei. Am făcut recurs, pentru că nu suntem de acord cu acest cuantum din simplu motiv că el nu corespunde  practicii care este creată în ultima vreme”.

Ștefan Niță urmează să încaseze și alte 400 de mii de lei pentru salariul pe care l-a ratat în perioada în care a fost suspendat din funcția de judecător.

Un judecător cu 3 dosare penale solicită despăgubiri de la stat

Controversatul judecător Garri Bivol este deja bine cunoscut opiniei publice. De numele lui sunt legate acuzații de adoptare a unei hotărâri de judecată care a condus la atacul raider asupra Băncii de Economii în 2011, dar și alte decizii păguboase pentru stat.

Bivol este acuzat că a legalizat 640 de milioane de dolari din Laundromat. A fost suspendat din funcție în 2016, iar în 2020 - restabilit imediat după controversata decizie a procurorei Mirandolina Sușițcaia.

La trei ani distanță, ajunge iar în vizorul procurorilor în alte două dosare de corupție. În noiembrie 2023, în biroul și la domiciliul lui Garri Bivol au avut loc percheziții într-un dosar în care sunt implicați încă 3 judecători, inclusiv soția lui Bivol, Valentina Garabagiu.

În urmă cu două luni, CNA a anunțat că Garri Bivol, împreună cu un alt judecător și un avocat, sunt subiecții a încă unui dosar penal deschis pentru corupere și trafic de influență.  

Aceste noi recidive nu îl împiedică nicidecum pe Garri Bivol să pretindă de la stat despăgubiri de 1,2 milioane de lei pentru dosarul legat de Laundromat încetat de procurora Sușițcaia.

Am mers la o ședință de judecată în acest proces civil, dar Garri Bivol nu a venit.  Avocatul nu a fost prea vorbăreț.

Valentin Mardari: „Fără opinia clientului eu nu pot să fac acum careva comentarii. Cunoașteți că a fost depusă această cerere de chemare în judecată prin prisma legii 1545. Respectiv, urmează să se expună instanța pe parcurs. Astăzi au fost explicații și pledoriile sunt stabilite pentru luna mai. Atunci o să revin cu careva detalii. O să cer și opinia clientului vizavi de comentarii și o să vă răspund la toate întrebările”.

Pe cale de a iniția un nou dosar împotriva statului

În timpul ședinței de judecată, avocatul lui Bivol a declarat că ar putea pregăti o nouă cerere în instanță pentru achitarea despăgubirilor clientului său, dacă va fi achitat în cel de-al doilea dosar legat de Laundromat în care este judecat pentru pronunțarea unei decizii contrare legii. Pe 23 aprilie, Garri Bivol a fost achitat de prima instanță.

Acesta a lipsit și de această dată de la ședință, iar avocatul său a fost scurt în declarații, afirmând că s-au așteptat la o decizie de achitare, pentru că nu este componentă de infracțiune.

Magistrat plecat din sistem cere 1,2 milioane de lei

Pe 30 aprilie, un alt judecător vizat în Laundromat, Mihail Moraru, a scăpat basma curată și la fel urmează a fi despăgubit de stat. Moraru a activat la Judecătoria Ungheni. În decembrie 2011, a emis o ordonanță prin care a legalizat 300 de milioane de dolari din așa-numita „spălătorie rusească”. Judecătorul a demisionat în toamna anului 2015, înainte ca procurorii să-i înainteze învinuirea pentru complicitate la spălarea banilor.

Astăzi, Mihail Moraru solicită de la stat 1 milion și 250 de mii de lei cu titlu de prejudiciu moral. Acesta recunoaște că a decis să ceară bani după ce Domnica Manole a obținut o despăgubire mare prin judecată.

Reporter TV8:  - În baza căror calcule ați ajuns la această sumă?  

Mihail Moraru: - Din calculele foștilor judecători care au primit pagube morale: doamna Domnica Manole și dl Melniciuc. După sumele dumnealor am luat. Nu am luat din pod. Am calculat media între dl Melniciuc și doamna Manole. Nu am luat cea mai mare sumă și nici cea mai mică. Am calculat la zile cum s-a calculat și la dumnealor.

Chiar dacă ordonanța prin care au fost scoși de sub urmărire penală a fost emisă în 2020, 11 dintre judecătorii vizați în Laundromat au solicitat în instanță despăgubiri morale abia în toamna anului trecut. La bază au pus precedentul creat de cauza Manole.

Reporter TV8: - De ce nu v-ați adresat mai devreme în instanță decât cauza Manole? Nu ați știut că există posibilitatea asta?

Mihail Moraru: - Am știut tot, dar nu m-am grăbit.

Reporter TV8: - Dar ați avut cumva o înțelegere cu foștii dvs colegi, toți care sunteți vizați în aceste cauze penale, pentru că v-ați adresat toți în septembrie anul gtrecut?

Mihail Moraru: - Da, toți în septembrie. Așa s-a primit. Nu că ne-am înțeles, dar așa s-a primit că toți în luna septembrie ne-am adresat.

Ministerul Justiției consideră neîntemeiate solicitările judecătorilor vizați în spălătoria rusească.

Veronica Mihailov-Moraru, ministra Justiției: „Noi reprezentăm interesele statului și considerăm că, pe cauze pe care le-ați menționat, solicitările nu sunt întemeiate, reieșind din materialele pe dosar. De exemplu, poate sunt documente care atestă că nu a fost neapărat o achitare, sau a fost vorba de o încetare, sau încălcări de procedură. Nu putem generaliza, dar cert este că Ministerul Justiției întreprinde toate măsurile pentru a reprezenta interesele statului în limitele legale. Totodată, se expune și asupra prejudiciului material și moral, a cuantumului solicitat de către persoane, dacă sumele sunt întemeiate sau nu. Atestăm într-adevăr în ultima vreme la o creștere a acestor sume și la o creștere a sumelor dispuse de instanța de judecată, comparativ cu anii precedenți. Aici este discreția instanței care spune de ce consideră că o anumită sumă este întemeiată sau nu, asta se motivează în hotărârea judecătorească”.

Cea mai mare despăgubire, cerută de Ludmila Ouș

Nu doar magistrații implicați în Laundromat se judecă cu statul pentru a obține prejudicii fabuloase din cauza acțiunilor pretins ilegale ale procurorilor. Practica e larg răspândită în ultimii ani. Despăgubiri de la stat solicită și 3 dintre cele 5 judecătoare învinuite în toamna anului 2018 într-un dosar de corupție care a scandalizat atunci opinia publică: Ludmila Ouș, Galina Moscalciuc și Liubovi Brânză. Ultima chiar a fost filmată în birou, cu o cameră ascunsă de procurori, în timp ce număra bancnote de euro și împărțea banii în plicuri improvizate.

Cele 5 judecătoare implicate în dosarul de corupție din 2018 au fost acuzate de procurori că au primit mită, pentru mai multe hotărâri adoptate. În martie 2021, judecătoarele au fost achitate pe motiv că faptele nu întruneau elementele infracțiunii. Anterior, la solicitarea lor, mai multe dintre probele procurorilor din dosar au fost anulate de instanță, din cauza unor vicii de procedură. Singurii pedepsiți pe acel dosar au fost medicul care a dat mită și care și-a recunoscut vina și un asistent judiciar care a intermediat mita, condamnat cu suspendare.

Cu cazierul curățat, ex-judecătoarea Ludmila Ouș cere acum în judecată cel mai mare prejudiciu moral - 3 milioane de lei. A inițiat procesul civil împotriva Ministerului Justiției în vara anului trecut, deși a fost achitată în dosarul de corupție cu doi ani în urmă. Pe atunci, avocata care i-a reprezentat interesele în judecată era Veronica Mihailov, actuala ministră a Justiției. Ludmila Ouș ne-a explicat cum a estimat suma fabuloasă pe care o cere de la stat.

Ludmila Ouș: „Am analizat practica judiciară și CtEDO. Reieșind din faptul că eu am fost acuzată pe 4 componente de infracțiune, dintre care o parte sunt grave și o parte excepțional de grave, au fost aplicate toate măsurile speciale de investigații posibile și imposibile. S-a constat până la urmă că a fost ilegal și nici nu s-a constatat de fapt nicio probă în aceste măsuri speciale de investigație. În afară de aceasta, am fost presată să demisionez și am rămas în drum, în stradă. Și nu numai asta, reputația mea profesională a căzut total”.

În același proces, Ludmila Ouș cere statului să-i achite peste 130 de mii de lei, salariul ratat în perioada în care a fost suspendată din funcția de judecător și alte o sută de mii de lei, pentru că a fost lipsită de dreptul de a munci în calitate de avocat. În 2019, Uniunea Avocaților a refuzat să-i ofere licență, din cauza problemelor reputaționale. Și-a obținut însă licența prin hotărâre de judecată, în 2020.  

Ludmila Ouș: „Eu am solicitat întâi care este onorariul mediu al unui avocat pe an. Nu mi-a dat un răspuns nici Uniunea Avocaților, nici Serviciul Fiscal. Atunci am mers prin a solicita acest prejudiciu în baza salariului mediu pe republică, stabilit prin hotărârea Guvernului”.

Ludmila Ouș insistă că a fost anchetată penal la comandă politică, cu scopul de a o îndepărta de la examinarea unor dosare de rezonanță.

Ludmila Ouș: „Aveam dosarul Țuțu pe care trebuia să-l finisez în noiembrie. Eram deja la pledorii și trebuia să-l finisez. Știți că Țuțu era candidat la deputat la alegerile care urmau sa aibă loc în luna februarie. În afară de asta, aveam dosarul în procedură cu tentativa de omor al lui Plahotniuc. Evident că se dorea ca acest dosar să-l ia de la noi, pentru că nu îndeplineam indicațiile respective. După reținerea și înlăturarea noastră, primul dosar care a fost luat din gestiune a fost dosarul acesta”.

Ludmila Ouș activează în prezent în cadrul Inspecției Judiciare de la CSM. Anul trecut a candidat la funcția de membru al Consiliului Superior al Magistraturii, dar s-a retras din concurs înainte de evaluarea Comisiei Pre-Vetting. Anul acesta, Ludmila Ouș a candidat la funcția de judecător al Curții Supreme de Justiție, dar a refuzat să se prezinte la audierile Comisiei de Vetting.

500 mii lei pentru Melniciuc, dar decizia a fost contestată la Apel

În ianuarie anul trecut și controversatul judecător Oleg Melniciuc a venit în instanță să ceară despăgubiri de la stat. Calea spre obținerea achitării prejudiciului de jumătate de milion de lei i-au deschis-o procurorii. În 2020, aceștia au renunțat la învinuiri pe un dosar în care Melniciuc era cercetat pentru trafic de influență.

Judecătoria Chișinău i-a dat câștig de cauză lui Melniciuc și a obligat statul să-i achite întreaga sumă solicitată. Ministerul Justiției a atacat hotărârea cu recurs.

Oleg Melniciuc: „Eu am calculat reieșind din practica existentă. Părțile urmează să argumenteze. Dacă cineva consideră că este cauzat un prejudiciu mai mic, urmează să-l argumenteze și atât. Până când noi nu avem nicio argumentare”.

În referința depusă în instanță, Procuratura Generală a solicitat respingerea cererii lui Melniciuc pe motiv că pe un alt dosar pornit de procurori în 2017, Melniciuc a fost deja condamnat de prima instanță la 7 ani de închisoare pentru îmbogățire ilicită.

„Urmărirea penală în ambele cauze s-a desfășurat absolut în aceeași perioadă: 2017-2020. Respectiv, orice distincție aferentă suportării suferințelor sau cauzării prejudiciului moral doar pe una dintre spețe, ar fi o abordare absolut eronată. Până când instanțele de judecată nu se vor pronunța asupra vinovăție sau nevinovăției ,,definitive” a reclamantului pe capătul de acuzare privind îmbogățirea ilicită, nu poate fi constatată ilegalitatea acțiunilor procesuale în privința sa”, a argumentat Procuratura.

Oleg Melniciuc a fost suspendat din funcția de judecător în 2022, după ce a fost condamnat pentru îmbogățire ilicită.

În aprilie curent, magistratul s-a ales cu un nou dosar penal, pentru hărțuirea sexuală a unei studente care și-a făcut stagiul de practică la judecător. Melniciuc declară că sunt „niște aberații”.

Prejudiciile pentru magistrați, mai mari decât cele dictate de CtEDO

Avocatul asociației „Promo-LEX”, Vadim Vieru, atrage atenția că s-a format o discrepanță mare în deciziile luate de instanțele naționale pe cazuri de despăgubire a persoanelor anchetate penal pe nedrept. Prejudiciile acordate recent unor judecători întrec cu mult chiar și sumele oferite de CEDO în cauze similare.

Vadim Vieru: „De exemplu, pe o cauză penală pornită ilegal și arestul unei persoane pe o durată de două luni de zile, într-un caz pe care l-am avut noi în procedură, instanța a oferit o sumă de 60 de mii de lei, ceea ce este o sumă mult mai mică decât oferă CtEDO pe cauze similare. Asta menține calitatea de victimă a persoanei. Eu cred că este un rol important al justiției să motiveze de ce într-un caz a acordat suma de 500 de mii de lei, de exemplu, nu vorbim despre cazul doamnei Manole sau alt caz și în altă situație similară s-a acordat suma de 50 de mii de lei, de zece ori mai puțin. Asta este important ca instanța de judecată să motiveze în hotărâre ca persoanele să înțeleagă de ce această diferență este. Cu regret, Guvernul nu se poate adresa la CtEDO atunci când instanțele de judecată mențin o hotărâre cu sume mult mai mari decât oferă CtEDO în cazuri similare. Sau nu ar avea alte remedii pe care ar putea să le utilizeze și atunci aceste hotărâri pot fi invocate de către avocați ca fiind practică judiciară. Asta într-un fel îngreunează, sau face exercițiul de motivare a unei hotărâri mai interesant, cu ghilimele de rigoare, pentru că judecătorul trebuie într-un fel să motiveze”.

Pe de altă parte, ministra Justiției declară că Legea 1545 urmează a fi modificată, pentru a evita interpretările diferite în instanțe.

Veronica Mihailov-Moraru: „Este o lege destul de învechită și ea trebuie deja ajustată. Beneficiem în acest caz și de expertiza Consiliului Europei. Cred că până la sfârșitul anului curent vom veni cu un proiect de lege nou sau cu modificări esențiale la această lege. Vom preciza mai clar temeiurile, în ce cazuri persoana are dreptul să solicite prejudicii materiale și morale, ce tipuri de acte, ce tipuri de acțiuni urmează a fi examinate, procedura de examinare, cum să aibă loc acțiunile instanței de judecată. Astfel, să nu mai lăsăm acele lacune care cumva duc la interpretări diferite”.

Potrivit datelor oferite de Ministerul Justiției, în prezent, pe rolul instanțelor judecătorești sunt peste 300 de dosare în care se cer despăgubiri de la stat din cauza unor acțiuni ilicite de urmărire penală. În ultimii 3 ani, statul a achitat prejudicii în sumă de peste 25 de milioane de lei.

Acest articol este realizat în cadrul proiectului „Încurajarea Transparenței Judiciare prin Instrumente Digitale”, implementat de A.O. „Juriştii pentru drepturile omului” cu suportul „National Endowment for Democracy”, care nu influenţează în niciun fel subiectul şi conţinutul investigaţiei publicate.