Orașele Bălți, Cahul și Cimișlia sunt cele mai transparente localități din Republica Moldova. Aceasta este concluzia raportului „Transparența în guvernarea locală: între progres și involuție”, prezentat astăzi, 29 iunie, de către Institutul pentru Dezvoltare și Inițiative Sociale (IDIS) „Viitorul”.

„Republica Moldova se află într-o etapă în care Guvernul nu poate să rezolve toate problemele naționale dacă nu există și inițiativa autorităților locale, și dacă dincolo de legile adoptate de Parlament, nu există inspirație locală pentru sustenabilitatea dezvoltării locale pe plan regional”, a declarat Igor Munteanu, directorul executiv IDIS „Viitorul”.

Raportul, semnat de expertul Viorel Pârvan a monitorizat activitatea administrației publice locale din 60 de unități administrativ teritoriale din Republica Moldova (40 de orașe și 20 cele mai mari sate/comune). Localitățile au fost evaluate și clasate în următoarele nouă criterii de transparență: accesul la informație, participarea în procesul decizional, bugetarea locală, organizarea și desfășurarea achizițiilor publice, administrarea proprietății publice, etica profesională și conflictul de interese, resursele umane, serviciile sociale, investițiile, întreprinderile municipale și participarea în societățile comerciale. Punctajul maxim pentru administrația unei localități, incluzând toate zonele a fost de 100 de puncte. Cele mai transparente autorități publice locale sunt municipiul Bălți (83,5 puncte), Cahul (56 puncte) și Cimișlia (49 puncte).

Potrivit raportului de monitorizare, aproape jumătate din autoritățile publice locale (27) nu au pe pagina lor web rubrici dedicate transparenței decizionale. Paginile web care includ astfel de rubrici nu sunt completate și nu conțin informațiile cerute de legislație. Iar în anul 2016, 29 de autorități publice locale din cele analizate nu au elaborat, aprobat și adus la cunoștință regulile interne de informare, consultare şi participare în procesul de elaborare şi adoptare a deciziilor. Cele mai bune exemple de respectare a accesului la informație sunt autoritățile publice locale din Bălți, Fălești și Orhei. La capitolul participarea în procesul decizional, doar 27 de autorități locale au organizat consultări publice în anul 2016 pentru proiectele de decizii. Totodată, numai autoritățile municipale din Chișinău, Bălți și Orhei și-au făcut public Raportul de transparență.

În ceea ce privește achizițiile publice, 23 de autorități publice locale au adus, parțial, la cunoștință publică anunţurile de participare la achiziţii publice. De asemenea, doar primăria municipiului Bălți a publicat pe web unele contracte de achiziții publice în anul 2016. La capitolul elaborarea şi executarea bugetului cele mai transparente sunt orașelor Cimișlia, Fălești și Cahul.

Autorul mai remarcă că deși 23 de autorități locale au făcut public pe pagina web CV-ul primarului, majoritatea localităților (57) nu aduc la cunoștința cetățenilor declarațiile cu privire la venituri şi proprietate ale aleșilor locali.

Raportul „Transparența în guvernarea locală: între progres și involuție” mai arată că 14 autorități publice locale au făcut publice pe pagina web funcţiile vacante existente în serviciul public în 2016 și doar o singură autoritate publică locală și anume cea din municipiul Bălți a comunicat public pe pagina procesele – verbale ale comisiei de selectare a candidaţilor pentru funcţia vacantă, incluzând evaluarea comisiei şi clasamentul solicitanţilor.

Alte capitole analizate sunt „investițiile” și „gestionarea patrimoniului public”, unde datele atestă o tendință mai puțin îmbucurătoare. Astfel, doar șapte localități publică pe pagina web informațiile privind proiectele gestionate de administrația locală. Totodată, 49 de autorități publice locale nu fac publice anunțurile privind desfășurarea licitațiilor de vânzare/locațiune/arendă a bunurilor proprietate publică locală. Totuși, cele mai bune exemple privind transparența în administrarea proprietății publice sunt autoritățile publice locale din Bălți și Cricova.