Potrivit Curții Constituționale, întrebările din cadrul referendumului depășesc competențele președintelui și nu pot fi supuse unui referendum consultativ. Mai mult decât atât, acestea vizează domenii total distincte.
Cu privire la abrogarea legii miliardului, Curtea a menționat că dreptul constituțional al președintelui nu îi oferă competență în materie de legiferare, astfel încât această întrebare nu poate fi supusă referendumului. Mai mult decât atât, instanța s-a pronunțat deja pe marginea acestui subiect, iar actele Curții sunt definitive și obligatorii.
În ceea ce privește acordarea drepturilor suplimentare pentru președinte de dizolvare a Parlamentului și alegeri parlamentare anticipate, Curtea susține că orice aspect ce ține de modificarea Constituției, președintele nu dispune de drepturi de modificare. Curtea subliniază că acest aspect nu poate fi supus unui referendum consultativ, or acest lucru i-ar acorda președintelui posibilitatea de a modifica Constituția.
Despre dizolvarea parlamentului, potrivit jurisprudenței, Curtea a reiterat că dreptul președintelui trebuie înțeles ca un mecanism de echilibru și nu unul care ar dezechilibra puterile în stat. Anterior, Comisia de la Veneția a împărtășit aceiași părere, subliniind că acest drept nu va asigura echilibrul într-un regim parlamentar.
Despre introducerea istoriei Moldovei în programul școlar, Curtea a menționat: „Această problemă este de competența mediului academic și nu al mediului politic. Acest lucru urmează a fi tratat de experți și savanți. Curtea subliniază că materia științei nu poate fi politizată și supusă votului politic sau popular”.
În concluzie, cele patru întrebări vizează patru domenii distincte și nu se corelează. Potrivit Curții, în cadrul unui referendum poate fi adresată o singură întrebare.
