Un grup de consilieri municipali din mai multe fracțiuni, în cooperare cu instituțiile municipale specializate, au inițiat un proiect de reamenajare și reabilitare a Grădinii Publice Ștefan cel Mare. „Activitatea este abia la început: la moment are loc elaborarea unui proiect general de viziune asupra felului în care va fi reabilitat Parcul. Orientarea generală este de a păstra stilul acestui monument istoric de importanță națională, cu implementarea unor elemente moderne care ar permite o mai mare valorificare a acestui spațiu comun de către locuitorii mun. Chișinău”, susține Lutenco.
Potrivit acestuia, ulterior viziunea grupului de lucru va fi supusă unor ample dezbateri publice prin care vor fi colectate alte idei utile. „Ulterior va urma detalierea panourilor și elaborarea bugetelor cu care să putem merge deja anul viitor în Consiliul Municipal, dar și la alți posibili donatori”, adaugă consilierul municipal.
Intervențiile de bază care urmează a fi făcute:
– plantarea unui gazon care ar permite mai mult spațiu de recreere pentru vizitatori;
– asigurarea accesibilității parcului pentru toate tipurile de cărucioare;
– instalarea 1-2 scene semi-permanente pentru a stimula activitățile artistice, inclusiv cele amatoriale, spontane etc.;
– Evaluarea fondului arboristic existent, eliminarea copacilor îmbătrâniți, periculoși și replantarea arborilor noi urmând planul și viziunea generală de reabilitare;
– Reconstrucția havuzurilor existente;
– Reabilitarea mobilierului urban;
– Reabilitarea gardului (proiectat de Bernardazzi);
Scurt istoric
Se consideră că primul copac din Grădina Publică Ștefan cel Mare ar fi fost plantat în 1818. De fapt, planul a fost întocmit de Ozmidov, în anii 1816–1817, arhitectul și inginerul cadastral al Basarabiei în acei ani. Lucrările principale au început a se efectua în 1825, când inginerul cadastral Bogdan Eitner a trasat aleile, au fost plantați arbori și arbuști, înclusiv 1000 salcâmi. Forma definitivă Grădina Publică si-a căpătat-o în 1835. Mai târziu apar intrările, două fântâni arteziene cu o adâncime de 13 m, pavilioane de recreație, scrâncioburi, 2 orologii. Accesul în parc era cu plată. Până în 1863 parcul era înconjurat de un gard de nuiele, înlocuit de unul din lemn, apoi de un zid de piatră, la hotărârea Primăriei și, în sfârșit, de un gard din fontă, proiectat de Alexander Bernardazzi.
În 1885, aici a fost montat monumentul lui Aleksandr Pușkin, iar în 1928 — cel al lui Ștefan cel Mare. În 1958 a fost amenajată Aleea Clasicilor cu 12 busturi ale clasicilor literaturii române, cărora în anii 1990 li s-au alăturat busturi ale unor mari literați români din secolul al XX-lea. În parc se numără 50 specii de arbori, câțiva dintre ei — duzi și salcâmi — atingând vârsta de 130–160 ani.
