O avem în cărți, în centrele științifice, în instituțiile de învățământ și în vocabularul de fiecare zi, dar o schimonosim din neglijență și lipsă de respect. Toți o recunosc, puțini, însă, sunt din acei care, după 26 de ani de când a revenit acasă, încearcă să o vorbească și să o scrie corect. Este vorba de limba română pe care o celebrăm astăzi. Sute de greșeli ortografice și de exprimare pot fi observate zilnic pe panourile publicitare și în anunțurile lipite pe pilonii din Capitală. Și dacă mulți își permit să scrie fără diacritice sau să omită litere, alții, pur și simplu nu știu cum se scrie corect. Puțini sunt din acei care țin sus steagul limbii române.

Pe cât de dulce și frumoasă este limba română, pe atât și de vulnerabilă este. Atunci când o scriu sau o vorbesc, oamenii obișnuiesc să înlocuiască anumite cuvinte din limba română cu rusisme sau anglicisme. Mai mult, unii întâmpină dificultăți în a explica semnificația unor cuvinte simple.

Ce înseamnă cuvântul „a etala”?

„Oi, nu știu, sincer nu știu, asta nu știu”.

„Iată nu știu, sincer, seara capul defel nu gândește”.

„În limbă încă mai persistă cuvintele rusești, barbarisemele. Mulți le spun rusisme, de fapt rusism ar fi un cuvânt adaptat, ca și anglicism, ca șfranțuzism”, menționează Viorica Molea, directorul departamentului lingvistică română și știință literară.

Mai grav, Chișinăul este împânzit cu reclame și anunțuri publicitare, care abundă în greșeli gramaticale. Cele mai frecvente sunt excluderea semnelor diacritice, articularea incorectă și scrierea cuvintelor cu greșeli. Deși există o structură în cadrul Primăriei, care ar trebui să lupte cu fenomenul greșelilor de pe panourile publicitare, nimeni nu a auzit vreo data ca aceste derogări să fie sancționate vreo dată.

„Sunt foarte multe greșeli, erori grave pe aceste panouri. Ele tot educă. Cei care stau în spatele acestor afaceri, nu consideră că au neapărat nevoie de un filolog. Codul nostru de bază este dicționarul, ne conformăm legilor dicționarului”, spune Viorica Molea.

În acest an, poemul „Limba noastră” scris de Alexei Mateevici, a împlinit 100 de ani. În 1995, cântecul „Limba noastră” a devenit imn de stat al Republicii Moldova. Conform datelor Biroului Național de Statistică, 52% dintre cetățenii Republicii Moldova susțin că vorbesc „limba moldovenească”, iar 23,2 la sută – limba română. În 2013, Curtea Constituțională a stabilit expres că limba oficială în Republica Moldova este „limba română”, Declarația de Independență, care face referire la limba română, prevalând asupra Constituției.