În urma rezultatelor primului referendum, care a avut loc în 1995, mai multe localități din sudul țării au fost incluse în autonomia Găgăuză. Printre acestea orașele Comrat, Ceadîr-Lunga și Vulcănești.
Ulterior, s-au desfășurat alte 19 referendumuri locale, toate de revocare a primarului. Din cauza absenteismului, aproape jumătate au eșuat.
Singurul referendum consultativ a avut loc în 1999, la inițiativa președintelui de atunci, Petru Lucinschi. Oamenii au fost întrebați dacă susțin modificarea Constituției, astfel încât să fie introdus sistemul prezidențial de guvernare. Pentru atribuții sporite acordate șefului statului au votat atunci peste 60% dintre alegători. Totuși, la scurt timp, deputații au făcut exact inversul, instituind actualul sistem parlamentar de guvernare.
Moldova a trecut si printr-un referendum constituțional. Acesta s-a desfășurat în 2010. Alegătorii au fost invitați să se pronunțe asupra alegerii prin vot direct a președintelui Republicii Moldova. Plebiscitul a eșuat însă din cauza prezenței scăzute la vot. Totuși, anul trecut, urmare a unei sesizări depuse de câțiva deputați PLDM, Curtea Constituțională a restabilit dreptul cetățenilor de a-și alege președintele prin reanimarea, fără votul Parlamentului.
Astăzi, locuitorii Chișinăului sunt invitați din nou la urne. De această dată plebiscitul a fost inițiat de socialiști, după ce au votat împreună cu democrații și deputații PPEM sistemul de vot mixt, contrar recomandărilor Comisiei de la Veneția. În luna mai, PL a abandonat coalitia de guvernare, condusă de partidul lui Vlad Plahotniuc, iar Dorin Chirtoacă s-a ales cu două dosare penale.
