Autorii apelului spun că la 31 octombrie 2017, Ministerul Justiției a remis spre coordonare un proiect de lege care are drept scop declarat sporirea climatului investițional, atragerea investițiilor străine și reducerea presiunii asupra mediului de afaceri din partea instituțiilor de forță.
Însă, semnatarii apelului susțin că printre amendamentele propuse în proiect sunt numeroase inițiative care nu pot avea ceva în comun cu scopurile declarate ale proiectului. Din contra, acestea nu sunt justificate și subminează lupta cu corupția și investigarea fraudelor economice comise anterior. Printre acestea se numără un nou temei de eliberare de răspundere penală, un nou temei de suspendare a executării pedepsei cu închisoarea, interzicerea arestării persoanelor pentru crime sancționate cu mai puțin de 5 ani de închisoare, lărgirea competenței Procuraturii Anticorupție și creșterea numărului cauzelor penale date în competența exclusivă a procurorilor. De asemenea, sunt schimbate substanțial competențele organelor de control de aplicare a sancțiunilor.
În același timp, autorii afirmă că, deși proiectul are drept scop declarat facilitarea mediului de afaceri, acesta schimbă competența organelor responsabile de investigarea cauzelor de corupție. Contrar recomandărilor internaționale, corupția mică, care acum este investigată de CNA, este dată în competența exclusivă a procurorilor anticorupție. Aceasta le va distrage atenția de la cauzele de mare corupție și va mări și mai mult volumul de muncă al procurorilor anticorupție, zădărnicind lupta cu marea corupție. Proiectul nu justifică în niciun fel această modificare. Mai mult, această modificare este contrară conceptului pus la baza reformei legislative a procuraturii votată în 2016. Această schimbare nu a fost discutată în prealabil cu procurorii. Procuratura Generală și organizații ale societății civile au solicitat anterior Ministerului Justiției să nu o promoveze, însă fără succes.
Anterior, organizații ale societății civile au solicitat Ministerului Justiției înlăturarea aspectelor de mai sus și chiar au formulat o notă de poziție publică. Și Centrul Național Anticorupție a dat aviz negativ proiectului. Lipsa unei justificări, coroborată cu insistența cu care proiectul este promovat, sugerează că proiectul de lege urmărește un alt scop decât cel declarat.
Organizațiile semnatare solicită cu fermitate Ministerului Justiției și Guvernului:
a) retragerea proiectului de lege privind „decriminalizarea infracțiunilor economice”;
b) crearea unui grup de lucru reprezentativ, cu implicarea tuturor părților interesate, inclusiv a societății civile, partenerilor de dezvoltare și a mediului de afaceri pentru a elabora soluții legislative pentru problemele reale cu care se confruntă mediul de afaceri;
De asemenea, chemăm partenerii de dezvoltare ai Republicii Moldova să urmărească cu cea mai mare atenție inițiativa de „decriminalizare a infracțiunilor economice”.
