Odnostalco s-a adresat Curții pentru a înțelege dacă este constituțional că agenții de patrulare din cadrul subdiviziunilor Inspectoratului General al Poliţiei care, prin examinarea contravenţiilor, conform competenţelor, au contribuit la încasarea veniturilor la bugetul de stat sunt stimulaţi financiar în mărime de 25% din sumele încasărilor respective, din contul bugetului Inspectoratului General al Poliţiei.
Autorul sesizării a pretins, în esenţă, prevederile contestate sunt contrare principiului egalității prevăzut de articolul 16 din Constituţie.
Audiind argumentele părților și examinând materialele dosarului, Curtea a reținut că principiul egalităţii în fața legii, consacrat în art.16 din Constituţie, prevede instituirea unui tratament egal pentru situații care, în funcție de scopul urmărit, nu sunt diferite.
Curtea a constatat că la 16 decembrie 2016 în Legea nr.355 din 23 decembrie 2005 cu privire la sistemul de salarizare în sectorul bugetar a fost introdus articolul 21/2, potrivit căruia ,,Agenţii constatatori din cadrul subdiviziunilor Inspectoratului General al Poliţiei al Ministerului Afacerilor Interne care prin examinarea contravenţiilor, conform competenţelor, au contribuit la încasarea veniturilor la bugetul de stat sunt stimulaţi financiar în mărime de 25% din sumele încasărilor respective, din contul bugetului Inspectoratului General al Poliţiei.”.
În scopul executării prevederilor articolului 21/2 din lege, la 22 martie 2017, Guvernul prin hotărârea nr. 172 a aprobat Regulamentul privind procedura de stimulare financiară a agenţilor constatatori din cadrul Inspectoratului General al Poliţiei al Ministerului Afacerilor Interne.
Curtea a menționat că legiuitorul, având în vedere specificul activității unor categorii de salariați, poate interveni pentru a stabili sporuri și stimulente, care să diferențieze în funcție de categoriile de personal.
Curtea a constatat că potrivit articolul 31 alin. (3) din Legea nr.320 din 27 decembrie 2012 cu privire la activitatea poliţiei şi statutul poliţistului, acesta este funcţionar public cu statut special, căruia i se acordă grade speciale.
În Hotărârea nr.30 din 11 decembrie 2014, Curtea a constatat că funcţiile nu pot fi calificate ca identice, or, fiecare funcţie are particularităţile sale specifice şi condiţiile în care acestea sunt exercitate. La fel, Curtea a menționat că, prin prisma prevederilor legale, compararea funcţiilor şi a sistemului de salarizare se efectuează luând în considerare complexitatea competenţelor solicitate, gradul de angajare şi de responsabilitate în exercitarea prerogativelor de putere publică, precum şi nivelul instituţiilor în ierarhia organelor statului.
Așadar, Curtea a reținut că agenții constatatori din cadrul Inspectoratului General al Poliţiei, având un statut special, cu drepturi și obligații specifice statutului, precum și având în vedere existența factorilor de risc în cadrul activităţii acestora, nu se află în situaţii identice cu alte categorii de agenți constatatori din cadrul autorităților publice.
Mai mult, Curtea a relevat că deși prevederile contestate stabilesc stimularea financiară trimestrială a agentului constatator din cadrul Inspectoratului General al Poliţiei în mărime de 25% din suma amenzilor încasate la bugetul de stat, în cazul în care procesul verbal cu privire la contravenție este anulat de instanța de judecată, agentului constatator i se va reține suma de care a beneficiat anterior.
Prin urmare, Curtea a reținut că în ipoteza unor abuzuri ale agenților constatatori la stabilirea amenzilor contravenționale, procesele verbale întocmite pot fi contestate în instanța de judecată care potrivit Codului contravențional dispune de plenitudinea competenței în vederea stabilirii vinovăției persoanei în a cărei privință a fost pornit procesul contravențional; existența circumstanțelor atenuante și/sau agravante; necesitatea sancționării și, după caz, caracterul sancțiunii contravenționale.
La fel, Curtea a observat că Inspectoratul General al Poliţiei este în drept să înainteze împotriva agentului constatator acțiune de regres privind repararea prejudiciului material și moral cauzat prin aplicarea ilicită a amenzii contravenţionale.
În acest sens, Curtea a subliniat că agentul constatator urmează să manifeste un comportament loial și să acționeze cu bună credință în exercitarea atribuțiilor de serviciu.
Curtea a reţinut că, în temeiul articolului 43 din Constituţie, statul este obligat să instituie un salariu minim pe economie.
În același timp, Curtea a menţionat că legislatorul dispune de competenţa de a acorda funcţionarilor sporuri, stimulente, premii la salariul de bază. Legislatorul este în drept, totodată, să diferenţieze sporurile în funcţie de categoriile de personal, le poate modifica suspenda sau chiar anula.
Astfel, în temeiul celor expuse supra, Curtea a reţinut că adoptarea prevederilor contestate se înscrie în marja de apreciere a Parlamentului şi nu contravine articolului 16 alin. (2) din Constituţie.
Hotărârea Curţii
Pornind de la argumentele invocate mai sus, Curtea Constituţională a respins sesizarea și a recunoscut constituționale art. 21/2 din Legea nr.355-XVI din 23 decembrie 2005 cu privire la sistemul de salarizare în sectorul bugetar și Hotărârea Guvernului nr. 172 din 22 martie 2017 pentru aprobarea Regulamentului privind procedura de stimulare financiară a agenților constatatori din cadrul Inspectoratului General al Poliției al Ministerului Afacerilor Interne.
Hotărârea Curţii Constituţionale este definitivă, nu poate fi supusă nici unei căi de atac, intră în vigoare la data adoptării şi se publică în Monitorul Oficial al Republicii Moldova.
