Preşedintele francez Emmanuel Macron s-a lansat în lupta împotriva "fake news" vehiculate pe internet în "perioade electorale", într-un context în care pirateria informatică şi-a făcut puternic simţită prezenţa în campaniile politice peste tot în lume, în ultimele luni, relatează AFP, citat de Agerpres.

„Ne vom actualiza dispozitivul juridic pentru a proteja viaţa democratică de aceste ştiri false”, a declarat miercuri Macron, anunţând o lege care va obliga platformele online să dea dovadă de mai multă transparenţă.

Într-o aluzie voalată la media ruse RT şi Sputnik, pe care le-a mai criticat şi în primăvară, Macron a denunţat „propaganda de pe reţelele sociale” vizând să „mânjească un responsabil politic, o personalitate, o figură publică, un ziarist”.

El a anunţat totodată că puterile autorităţii de reglementare în audiovizual vor fi sporite „pentru a lupta împotriva oricărei tentative de destabilizare de către servicii de televiziune controlate sau influenţate de state străine”.

Preşedintele francez a mai indicat că, în baza noului proiect de lege, al cărui conţinut urmează să fie prezentat în detaliu în săptămânile următoare, „platformele vor avea obligaţia de a asigura o transparenţă sporită în ce priveşte conţinuturile sponsorizate, cu scopul de a face publică identitatea beneficiarilor, dar şi de a limita sumele consacrate acestor conţinuturi”.

La scurt timp după alegerea sa, în mai anul trecut, Emmanuel Macron a acuzat, în cadrul unei conferinţe de presă alături de omologul său rus Vladimir Putin, de „propagandă mincinoasă” canalul de informaţii RT şi agenţia de presă publică Sputnik, ambele dispunând şi de site-uri în franceză.

După dezvăluirile legate de campania electorală din SUA din 2016, pe care Rusia este acuzată că a încercat să o influenţeze în favoarea actualului preşedinte Donald Trump, problema aşa-zisului fenomen „fake news” preocupă toate ţările Uniunii Europene, iar Franţa nu va fi primul stat care adoptă o lege împotriva acestora. O lege adoptată în Germania permite impunerea de amenzi drastice – de până la 50 de milioane de euro – reţelelor sociale dacă nu retrag în cel mai scurt timp informaţiile false de pe platformele pe care le gestionează.