Expertul economic, Veaceslav Negruță, susține că deputatul care a dezactivat „butonul roșu” de la CNA, în perioada în care se fura miliardul, este democratul Valeriu Guma. Cel puțin așa indică toate stenogramele de la acea vreme. Declarația a fost făcută în cadrul emisiunii „Politica” de la TV8.

„Nu există scuze să vorbești despre alte lucruri din altă parte când ai butonul roșu la CNA dezactivat în 2011, în plină situație de furt bancar, printr-o modificare într-o lege făcută de un deputat cu interes în mediul bancar. Sunt toate stenogramele care indică și cine este acest deputat – este vorba de deputatul Guma, deputatul care a venit cu acea inițiativă și a dezactivat butonul roșu”, susține Negruța.

Dar și așa, dacă a fost dezactivat butonul roșu, dacă instituția statului este cu ochii pe putea să intervină să semnale și să oprească acele tranzacții de miliarde. Butonul a fost reactivat în 2014”, a adăugat Negruța.

„O societate întreagă are de suferit din cauza a doi foști parteneri care au afaceri, și l-a un moment, nu s-au mai înțeles și au ajuns să împartă bănci, companii de asigurări și alte lucruri”, a mai specificat Negruța.

„Butonul roșu” și Cristina Țărnă

Anunțul că „Butonul roşu” de la CNA a fost dezactivat în Parlamenta fost făcută anterior și de ex-directorul adjunct al CNA, Cristina Ţarnă. Potrivit oficialului, „în perioada furtului miliardului, putea fi deblocată orice sumă de bani din instituțiile bancare fără ca CNA să ştie. Acest lucru era posibil datorită unei modificări la legislația anti-spălare de bani aprobată în Parlament, care a fost activă aproximativ doi ani, exact în perioada fraudei bancare”.

Astfel, ar reieşi că exact în perioada fraudei bancare, CNA i se blocase acel „buton roşu” pe care ar fi putut apăsa şi bloca banii în caz de suspiciune. Iar iniţiativa de modificare a legii, potrivit lui Ţărnă, ar fi aparţinut „unui fost deputat care avea interese şi influenţă mare în sistemul bancar”.

Conform informaţiilor deschise, modificările respective la Legea cu privire la prevenirea şi combaterea spălării banilor şi finanţării terorismului a fost modificată prin Legea nr. 67 din 7 aprilie 2011 , în baza unei iniţiative legislative a unui deputat din Parlamentul Republicii Moldova (proiectul 1672, autor V. Guma.)

Această perioadă de „inactivitate a butonului roşu la CNA” a durat până la modificarea inversă a Legii cu privire la prevenirea şi combaterea spălării banilor în iulie 2014, operată la solicitarea CNA. În Nota de argumentare CNA indica în 2014, că „a fost identificată o carenţă majoră care exclude efectul aplicării acesteia (a „butonului roşu”), referindu-ne, în acest sens la efectul suspensiv al deciziilor Serviciului Prevenire şi Combaterea Spălării Banilor. În ultima perioadă această situaţie este pe larg aplicată în practică, fapt care determină ineficienţa şi inaplicabilitatea instituţiei suspendării executării actelor respective”.

Cine este Valeriu Guma?

Valeriu Guma a fost deputat începând cu anul 1998. A intrat în Parlament pe listele „Blocului pentru o Moldovă Democratică și Prosperă”. A fost ales în Legislatura 2005-2009 pe listele partidului Blocul electoral Moldova Democrată, iar din 2009 până în 2014 a fost deputat din partea Partidului Democrat.

Până în anul 1998 Valeriu Guma a lucrat în comerț, în funcții de conducere în cadrul mai multor întreprinderi. Este căsătorit și are trei copii. Vorbește limba engleză.

În perioada 24 ianuarie 2000 – 28 ianuarie 2001, a fost membru supleant în delegația Republicii Moldova la Adunarea Parlamentară a Consiliului Europei.

În anul 2013 a fost condamnat definitiv în România la 4 ani de închisoare pentru corupție, după care a fost „căutat” de Interpol, în timp ce activa în continuare ca deputat în Republica Moldova. În februarie 2014 acesta și-a depus mandatul de deputat și s-a retras din Partidul Democrat, menționând că consideră decizia justiției române injustă și absurdă și sugerând că a depus un dosar la CEDO în acest sens. Pe 30 octombrie 2014, judecătorul delegat cu cooperarea internațională de la Tribunalul București a solicitat Republicii Moldova recunoașterea și executarea sentinței penale în cazul Guma. Pe 20 noiembrie 2015 Judecătoria Buiucani (Chișinău) a decis o pedeapsă de patru ani de închisoare cu suspendare pentru Valeriu Guma. După ce procurorul de caz a contestat decizia, pe 15 decembrie 2015, Curtea de Apel Chișinău a menținut decizia precedentă de a aplica o pedeapsă de patru ani de închisoare cu suspendare pentru Valeriu Guma.