Despre faptul că Parlamentul a legitimat dreptul procurorilor de a redeschide cazurile penale închise, Newsmaker a aflat de la avocați. Parlamentul a adoptat amendamentele la Codul de procedură penală la 22 decembrie 2017, la ultima ședință plenară a sesiunii de toamnă-iarnă. Amendamentele au fost aprobate fără dezbateri, iar modificările au intrat în vigoare la 9 februarie curent.
În versiunea inițială a proiectului de lege (adoptată în prima lectură), au fost doar modificări privind examinarea medico-legală. Amendamentul privind extinderea drepturilor procurorilor a fost propus de deputatul PDM, Igor Vremea, înainte ca documentul să fie votat în lectura a doua. Potrivit deputatului, aprobarea acestui amendament este necesară pentru a elimina impasul juridic, care s-a format după decizia Curții Constituționale, care a declarat neconstituționale dispozițiile articolului 287 al Codului de procedură penală, care se referă la dreptul procurorului de a relua urmărirea penală.
Dacă înainte articolul prevedea reluarea urmăririi penale în termen de un an de la încetarea acesteia, amendamentul propus de Igor Vremea prevede că procurorul poate relua urmărirea penală până ce expiră termenul de prescripție de tragere la răspundere penală pentru cazul dat. De exemplu, dacă termenul de prescripție este de 20 de ani, în această perioadă procurorul poate relua oricând cauza penală.
În noua redacție adoptată de Parlament, articolul 287 prevede: „Reluarea urmăririi penale poate fi efectuată decât în termenul de prescripție a răspunderii penale pentru fapta relevantă, cu excepția cazului în care reluarea urmăririi penale este necesară pentru reabilitarea unei persoane”.
În 2015, Curtea Constituțională (CC), la solicitarea Curții Supreme de Justiție, a recunoscut că articolul 287 din Codul de procedură penală contravine articolului 21 din Constituție, care prevede: „Orice persoană acuzată de o infracțiune este considerată nevinovată până când vinovăția îi este stabilită prin lege într-un proces public, în care i se oferă toate măsurile necesare pentru apărare”.
Curtea Constituțională a menționat atunci că, punctul (1) din art. 287 acordă procurorului superior dreptul de a relua urmărirea penală în orice moment și în absența motivelor exacte examinate în fiecare caz în parte, după caz. Acest lucru, în opinia Curții Constituționale, lasă persoana a cărei cauză a fost închisă, în situația de incertitudine pe o perioadă nedeterminată. Decizia Curții Constituționale a intrat în vigoare la data adoptării acesteia – 14 mai 2015.
Avocatul Asociației Promo-LEX Vadim Vieru a explicat că, după intrarea în vigoare a deciziei Curții, această prevedere a articolului 287 din Codul de procedură penală și-a pierdut forța. Iar, o cauză penală închisă putea fi redeschisă doar de un judecător în cadrul urmăririi penale.
În realitate, însă, această decizie a Curții Constituționale a fost ignorată. Astfel, în 2016, la ordinul procurorului Eduard Harunjen a fost reluat procesul penal cu o vechime de 19 ani în privința avocatului Anna Ursachi. Ea a fost acuzată de complicitate la crimă. Motivul reluării cazului a fost un material al unui blogger. Ursachi a fost avocatul „grupului Petrenko”, al liderului „Partidului Nostru”, Renato Usatîi, și a controversatului om de afaceri Veaceslav Platon ș.a. Ea s-a declarat oponent deschis al liderului PDM, Vladimir Plahotniuc.
În același an, în 2016, la ordinul lui Eduard Harunjen a fost reluat dosarul penal în legătură cu acuzațiile de fraudă, încheiat în 2013, împotriva fostului membru al partidului nostru, Felix Grincu. Grincu a stat un an în arest, iar la 26 decembrie 2017, instanța a decis să închidă cazul. Drept că, între timp, lui Grincu i s-au adus învinuiri în alte două crime, inclusiv de denunț fals. Pentru denunț fals, tribunalul l-a condamnat la 7 ani de închisoare.
Igor Vremea a propus modificări, care practic au restabilit alineatul (1) al articolului 287 din Codul de procedură penală, anulat anterior de Curtea Constituțională. NewsMaker nu a reușit să afle ce l-a determinat pe deputatul democrat să introducă aceste amendamente. El a răspuns la un apel al corespondentului NewsMaker, dar a spus că este la volan și a rugat să fie sunat mai târziu. Ulterior, Vremea nu a mai răspuns la apeluri și nici la mesaje.
Reporterul nu a reușit să discute nici cu Raisa Apolschi, șefa Comisiei juridice a Parlamentului, care a aprobat amendamentul lui Igor Vremea. Încercarea de a vorbi cu Vasile Bolea, deputat socialist, a fost de asemenea un eșec.
Deputatul democrat, Sergiu Sîrbu, care este, de asemenea, membru al Comisiei juridice a Parlamentului, a spus că nu poate veni cu clarificări în această problemă, deoarece nu-și amintește despre ce amendamente este vorba.
Între timp, fostul președinte al Curții Constituționale și actual ministru al Justiției, Alexandru Tanase, la solicitarea Newsmaker de a comenta amendamentul lui Igor Vremea la articolul 287 din Codul de procedură penală, a declarat că a avut „o atitudine extrem de negativă” față de acest lucru.
Șeful Centrului de Resurse Juridice, Vladislav Gribincea, a declarat într-un interviu pentru Newsmaker că nu înțelege „de ce au fost făcute aceste amendamente, dacă acest lucru contravine deciziei Curții Constituționale”. El a adăugat, de asemenea, că deputații nu pot schimba „în mod conceptual” nimic în proiectul de lege, dacă acest lucru nu este prevăzut în versiunea originală.
Avocatul Asociației Promo-LEX, Vadim Vieru, a remarcat că Parlamentul a încălcat procedura și a aprobat în condiții de opacitate maximă aceste amendamente, fără consultări cu societatea civilă. „Cu privire la aceste amendamente, nimeni nu a fost consultat”, a spus Vieru. El a menționat că articolul 287 al Codului de procedură penală demult timp este problematic: „Acesta era folosit împotriva oamenilor care intrau în politică și, dacă anterior aceștia aveau un dosar penal – era redeschis. Potrivit lui Vieru, dreptul procurorilor de a relua dosarele penale „poate afecta imparțialitatea justiției” și poate deveni un instrument de presiune asupra politicienilor din opoziție.
