Contextul alegerilor primarului din municipiul Chișinău este controversat. Alegerile sunt pentru un an și se referă strict la primarul general, care va trebui să coabiteze cu actualul consiliu municipal. Scrutinul local din 20 mai 2018 este rezultatul jocurilor și disputelor politice din culise, ale actorilor politici, în jurul primăriei Chișinău. Este opinia exprimată în cadrul emisiunii „15 minute de realism economic” de către analistul politic, IDIS „Viitorul”, Ion Tăbârță.

„Prin aceste alegeri, se termină epoca guvernării de zece ani a liberalilor. De regulă, cetățenii municipiului Chișinău au ales edilul din considerente politice și acest lucru s-a văzut la ultimele alegeri. A fost o dispută dintre doi politici de dreapta și de stânga. În prezent se reliefează același tablou. Este vorba de patru câmpuri electorale. Primul câmp este cel de stânga, moștenit de la PCRM, care este ocupat de socialiști, , al doilea câmp – centrist, al treilea – câmpul proeuropean și al patrulea câmp – unionist. În cursa electorală s-au înscris 12 candidați. Ion Ceban – reprezentantul PSRM. Candidatura căruia este testată într-o adevărată dispută politică. Pentru a se face vizibil, el a plecat din funcția de deputat, dar și din cea de purtător de cuvânt al președintelui Igor Dodon. De facto, socialiștii trebuie să-și ia revanșa după referendumul eșuat de demitere a primarului Chișinăului. Ion Ceban va încerca să compară ca o figură grea a politicii moldovenești”, menționează analistul.

Ion Tăbârță susține că electoratul centrist, neaxat pe polii eșichierului politic, este vizat de către partidul de guvernământ – PDM, care, de regulă, a stat prost la rezultatele alegerilor locale din Chișinău. „În 2011 și 2015, PDM a găsit „soluții elegante” pentru a ascunde rezultatul electoral mai puțin bun în Chișinău, înaintând femei în cursa electorală la funcția de primar – Valentina Buliga și Monica Babuc. În prezent, deși neagă, partidul de guvernământ o susține pe Silvia Radu. Dânsa încearcă să se poziționeze drept un candidat independent, însă este puțin credibilă. La exercitarea mandatului său de jumătate de an în calitate de primar general, în opinia cetățenilor, Radu a avut anumite acțiuni pozitive. Este vorba de politica de cadre din cadrul primăriei. „Totuși, nu este clar dacă aceste acțiuni sunt ale Silviei Radu sau ale partidului de guvernământ”, a explicat Ion Tăbârță.

Tăbârță subliniază că segmentul electoral proeuropean este reprezentat de liderul PPDA, Andrei Năstase, care este susținut de către partidul Maiei Sandu și de către PLDM. „Aceste trei partide mizează pe un rezultat cât mai bun și vor încerca să arăte electoratului că sunt pregătite pentru alegerile parlamentare din toamnă. Pe segmentul electoratului unionist și-au anunțat candidaturile, Valeriu Munteanu de la PL și Constantin Codreanu de la Partidul Unității Naționale.”

Referindu-se la programele economice ale candidaților, Ion Tăbârță susține că acestea sunt divizate în reale și generoase. Candidatul socialiștilor vine cu foarte multe promisiuni generoase cum ar fi pensii și ajutoare sociale, care într-un an sunt imposibil de realizat. Programul Silvei Radu este enunțat de ea din experiența managerială avută în fruntea primăriei. Candidatul Andrei Năstase vorbește despre mediul de afaceri și reorganizarea întreprinderilor municipale. Iar în ceea ce privește candidații unioniști, Constantin Codreanu propune un program generos, care vizează 50 mii de locuri de muncă într-o perioadă de 5 ani, iar programul lui Valeriu Munteanu are și aspecte economice realiste, care se referă rămânerea veniturilor în bugetul Chișinăului după modelul găgăuz. Dânsul mai propune ca aeroportul Chișinău să fie adus în gestiunea Primăriei și ulterior să fie reziliată concesionarea.

În concluzie, analistul politic Ion Tăbârță a spus că programele economice ale candidaților, cât de bune nu ar fi, ele nu pot fi realizate într-o perioadă scurtă. La mijlocul mandatului primarului Chișinăului vor fi alegeri parlamentare or, adevărata miză a candidaților sunt alegerile din Legislativ. În funcție de rezultatele scrutinului electoral va fi reconfigurată puterea politică din Republica Moldova, care va dicta relația dintre municipalitate și Guvernul central. Rezultatul alegerilor locale din 20 mai, va creiona pentru actorii politici strategiile electorale pentru scrutinul din toamnă.