Încă 17 cauze penale în privința grupului fostului președinte al „Băncii de Economii”, Grigore Gacikevici, acuzat de frauda bancară. Anunțul a fost făcut astăzi de procurorul general, Eduard Harunjen, în cadrul audierii raportului de activitate a Procuraturii de către Comisia juridică. Harunjen neagă informațiile conform cărora ancheta ar fi tergiversată.

Recent, au fost identificate încă 17 cauze penale referitoare la „grupul Gacikevici” care a fraudat una dintre bănci cu peste 1 miliard de lei. Este un proces continuu”, a declarat Eduard Harunjen, procuroro general.

Grigore Gacikevici a condus „Banca de Economii” în perioada 2004 – 2012. În ultimii doi ani în care a condus banca el ar fi acordat cele mai multe credite neperformante. Anterior, CNA a intentat pe numele lui Gacikevici mai multe dosare penale pentru încălcarea regulilor de creditare şi dobândirea creditelor prin înşelăciune. Gacikevici a fost reţinut și eliberat de mai multe ori de către CNA. Harunjen susține că unele fraude continuă să fie descoperite și în prezent.

Noi până azi pornim diferite cauze penale aferente diferitor grupuri de făptaș care au concertat activitatea acestor bănci. Noi până astăzi identificăm credite neperformante care tocmai acum sunt depistate. De ce s-a întâmplat tocmai până acum, deoarece a fost o administrare frauduloasă a acestor bănci. Noi nu cunoaștem în ce circumstanțe s-au întâmplat aceste lucruri”, afirmă Harunjen.

În ceea ce privește acuzațiile privind tergiversarea investigării furtului miliardului de dolari, Harunjen a spus că investigația se desfășoară anevoios pe motiv că în jaf au fost implicate şi bănci din afara jurisdicției Republicii Moldova.

Nu se tărăgănează niciun caz ce ține de domeniul de activitate al Procuraturii și spun acest lucru cu toată responsabilitatea si as fi bucuros dacă cineva m-ar contrazice”, a spus procurorul general.

Procurorul a dat asigurări că acest dosar este unul prioritar, inclusiv datorită presiunii publice.

Fiindcă este acea masă de cauze penale care pune cea mai mare presiune pe organele procuraturii și anume acea presiune din partea societății, din partea politicului, din partea organelor administrației centrale de stat este foarte simțită pentru procurori și nu veți găsi un dosar penal care este tergiversat”, a precizat Harunjen.

Frauda bancară cu implicarea „Băncii de Economii”, „Băncii Sociale” și „Unibank ” a avut loc în perioada 2012-2014. Banca Națională a salvat cele trei bănci prin credite de urgență garantate de Guvern, iar în septembrie 2016, Guvernul Filip a transformat creditele în datorie publică și le-a pus pe spatele cetățenilor.