„Consider că un om care a ajuns în penitenciar și nu a conștientizat ceea ce a făcut, durerea pe care a produs-o, este o persoană pierdută. De aceea, am încercat mereu să scot în evidență toate calitățile bune, să fac lucruri frumoase, ca să pot arăta societății că sunt oameni cu o educație, sunt oameni cu cei șapte ani de acasă, care, deși ajung în acest sistem, rămân oameni,” a spus Sergiu.
Bărbatul a reușit din detenție să-și construiască și o relație de dragoste care durează deja aproape patru ani. Pe iubita sa o cheamă Natalia și a fost cucerit, în primul rând, de inteligența ei. Spune că, deși nu-i poate oferi prezența, totuși, face totul pentru a o susține și să-i poarte de grijă, iar, uneori, îi face și cadouri. Are dreptul la o vizită de scurtă durată o dată pe lună și la cele de lungă durată o dată la trei luni, iar Natalia vine de fiecare dată.
Viața în penitenciar este plictisitoare, spune Sergiu. Acesta se trezește în jurul orei opt, își face toaleta de dimineața, își face un ceai și pornește televizorul din celulă, pentru că îi place să fie informat la timp pentru a ști ce se întâmplă dincolo de pereții închisorii. Celula, care îi este casă, a fost reparată de el și colegul său de cameră. A dotat-o cu frigider, televiziune prin satelit și o cabină de duș.
Deținutul nu este de acord, nici până acum, cu sentința dictată acum mulți ani, deși o consideră corectă. Recunoaște că a meritat o pedeapsă și îi este rușine de fapta săvârșită, dar a sperat să primească o pedeapsă mai ușoară. Sergiu continuă să spere că va fi eliberat, iar, dacă acest lucra se va întâmpla, vrea să devină blogger și să aibă chiar un canal pe Youtube.
Ediția integrală o puteți vedea aici.
