La Muzeul Național de Istorie și Etnografie din capitală a fost amenajată o mică grădină botanică în care pot fi admirați pitoni, crocodili, peștișori de aur și, mai nou, piranha. Și cei pasionați de plante vor avea ce vedea. Pe teritoriul grădinii cresc în jur de 130 de specii de plante, iar unii copaci au fost sădiți chiar de renumitul arhitect, Alexandru Bernardazzi.

„Avem zona de Codri cu copaci specifici pentru această zonă, avem zona de silvostepă”, povestește Sergiu Pană, șef al secției științele naturii.

Grădina a fost creată special ca să reprezinte toată bogăția florei Republicii Moldova, iar speciile de plante de aici, inclusiv cele aflate pe cale de dispariție, sunt împărțite pe zone geografice: „În spatele meu observăm acești nuferi albi foarte frumoși. Au fost aduși aici special de la sudul Moldovei ca să crească, să arătăm care este flora acvatică a țării noastre. Broasca de baltă care pe sezonul cald este lăsată în iaz iar când este mai frig este luată în Vivariu”.

Pe lângă plante, din 2007 a fost inaugurat și un vivariu, în care viețuiesc șaizeci de specii de păsări, cum ar fi păuni, fazani și struți: „Avem o specie de struți foarte interesantă, exotică și anume struțul emu sau australian care s-a adaptat destul de bine la condițiile noastre”.

Într-o altă volieră se află reptilele și papagalii: „Papagali sunt vreo douăzeci de specii, avem și mici de la inseparabili până la cacadu și ara, cei mai mari care sunt aici”.

Cele mai noi exponate sunt peștii piranha, aduși tocmai din America Sud. În schimb, crocodilii și pitonii locuiesc aici de zece ani: „Avem două specii de pitoni, anume pitonul indian și cel birmanez. Nu sunt șerpi otrăvitori doar își constrâng prada”.

Pe 19 mai, de Ziua Internațională a Muzeelor și Noaptea Europeană a Muzeelor, Vivariul va fi deschis până la ora 20:30.

Reporter: Galina Timuș
Operator: Vlad Coroban