La doar trei zile după ședința din 5 iunie, Guvernul se convocă în altă ședință pentru a examina câteva proiecte de legi și hotărâri. Pe agendă sunt şapte proiecte şi nu este clar care au fost cele mai urgente sau importante, încât Guvernul să se convoace atât de operativ, scrie Citește varianta integrală pe Mold-stree.com.

Un articol ce împiedică pe cineva

Două proiecte sensibile se referă la sistemul bancar. Primul proiect la care apare autor Banca Naţională a Moldovei (BNM) prevede o serie de modificări la Legea instituțiilor financiare, inclusiv referitor la soarta „creanțelor foștilor deținători de cotă în capitalul social al băncii, față de care au fost dispuse măsurile prevăzute de lege privind anularea și emiterea de noi acțiuni”. E vorba în special de cazul de la cele mai mari bănci: Moldova-Agroindbank şi Moldindconbank.

Acelaşi proiect prevede abrogarea art. 111 din Legea privind piața de capital. O astfel de decizie pare mai mult decât stranie, în condiţiile în care acest articol a fost introdus abia în decembrie 2017, adică nu a trecut nici jumătate de an. De notat că prevederile acestui articol determină procedura de anulare, emitere şi vânzare a cotelor de participare deținute cu nerespectarea cerințelor privind calitatea acționariatului în capitalul băncilor.

Întrebarea este de „ce atâta grabă?” În nota de argumentare la proiect, BNM menţionează că în actualul cadru juridic „se conturează absența unei finalități a acestei proceduri în cazul neînstrăinații la ultima etapa a acțiunilor nou-emise din motivul lipsei solicitărilor din partea investitorilor”. Totodată BNM susţine că e nevoie de modificat şi completat şi „cadrul juridic actual de eliminare a acționarilor necorespunzători din sectorul bancar”.

Altfel spus parlamentarii au muncit în zădar şi au modificat legea, ca acum BNM să constate că ceea ce au adoptat jumătate de an în urmă nu rezolvă problema vânzării acţiunilor băncilor şi eliminării acţionarilor ce acţionează concertat. Sau banca centrală nu a urmărit ce fac deputații?

De altfel, în decembrie 2017, aprobarea acestui articol (care ar urma să fie abrogat) a fost promovată de speakerul Andrian Candu şi preşedintele Comisiei economie, buget şi finanţe Ştefan Creangă, iar în calitate de argument era invocată „necesitatea asigurării stabilităţii financiare a sistemului bancar” şi acordarea de prerogative suplimentare regulatorului pieţei de capital.

Şi atunci şi acum se susţine că documentele au fost elaborate ţinându-se cont de recomandările Fondului Monetar Internaţional, deși conținutul lor este diferit.

În aceste condiţii surse care reprezintă jucători pe piaţă deja suspectează că actuala guvernare nici nu ar avea de gând să vândă cele două bănci unor investitori strategici şi din aceste motive asistăm la modificări frecvente şi în grabă a legislaţiei ce se referă la sistemul bancar şi cea privind piaţa de capital.

Citește varianta integrală pe Mold-stree.com.