Pentru o tânără cu dizabilitați locomotorii inițierea unei afaceri poate fi o misiune imposibilă. Femeia a vrut să depună actele la Agenția pentru Servicii Publice, dar … nu a putut urca în clădire din cauza scărilor prea înalte, dar și a lipsei unui ascensor funcțional. Irina Revin spune că nu doar aici a întâmpinat probleme. Practic, toate instituțiile cărora a vrut să le treacă pragul s-au dovedit a fi neprietenoase.

Ajunsă la oficiul Agentiei pentru Servicii Publice pentru a înregistra o noua afacere în domeniul IT, Irina a povestit că a fost întâmpinată de două ascensoare nefuncționale și de ostilitatea funcționarilor.

Altul îmi spune: „Da’ lifturile nu funcționează!” Păi spun: „Da de când nu funcționează?” “Păi de mulți ani nu funcționează.” Eu spun: „Dar eu am nevoie să mă urc la etajul doi să-mi înregistrez un SRL”. „Nu-i problema mea.””, povestește Irina Revin, președintele Asociației Antreprenorilor cu Dizabilități.

Irina spune că este dezamăgită de lipsa accesului pentru persoane cu dizabilități în cele mai importante instituții publice.

„Am fost foarte indispusă pentru că mie mi se părea că oamenii care vor să activeze în domeniul economic, să deschidă o entitate economică trebuie să fie ajutați, dar nu în așa formă oribil ignorați și supuși discriminării”, spune femeia.

Pe de altă parte, reprezentanții Agenției pentru Servicii Publice spun că oficiul se află în proces de reamenajare și modernizare, iar problemele legate de accesul persoanelor cu dizabilități urmează a fi remediate.

În prezent au loc lucrări, în curând, în câteva luni va fi totul gata. În toate centrele pe care noi le-am deschis deja, 13, nu există astfel de probleme, deci sunt luate în calcul toate detaliile”, afirmă Laura Ignat, șef de presă al Agenției Servicii Publice.

În capitală sunt și alte instituții codașe la asigurarea accesului pentru persoanele cu mobilitate redusă. Dacă multe nu dispun de rampe de acces, la altele, acestea sunt instalate „de formă”.

Ne aflăm la Direcția Generală Educație, Tineret și Sport, iar această rampă are o înclinație de mai mult de 45 de grade și este formată din două șine, ceea ce contravine normelor și o face impracticabilă pentru cărucioare”, Felicia Crețu, reporter TV8.

Inginerii instituției au recunoscut, în afara camerei, că unghiul rampei este prea mare, dar au spus că nu au avut plângeri până acum. Ei au mai declarat că la anul vor fi prevăzute fonduri în buget pentru reconstrucția rampei. Militanții pentru drepturile persoanelor cu dizabilități bat alarma, în schimb.

Marea majoritate a clădirilor, peste 90% nu sunt accesibile. Și de ce nu sunt accesibile? În primul rând, majoritatea clădirilor au fost construite până în anii ’90. Persoanele cu dizabilități în acea perioadă erau segregate, li se dădea de lucru acasă”, a declarat Igor Mereacre, reprezentant Asociația „Motivație”.

Rampele de acces trebuie să dispună de o construcție plată, anti-aderentă și cu un unghi de maxim 11 grade.

Cu cât este mai lungă rampa, cu atât gradul de înclinație trebuie să fie mai mic”, afirmă Mereacre.

Deși a fost adoptată o lege care obligă instituțiile de stat, dar și agenții economici care prestează servicii pentru publicul larg, să asigure acces pentru persoanele cu mobilitate redusă, nu a fost desemnat un organ care să monitorizeze implementarea acestei legi.

În Codul Contravențional sau Codul Administrativ deja sunt incluse amenzi pentru nerespectarea condițiilor de accesibilitate. Ok, dar unde-i acel evaluatorul care să vină să spună că la dumneavoastră rampa este făcută, dar nu aveți elemente pentru persoane cu dizabilități de vedere”, a declarat Igor Mereacre, reprezentant Asociația „Motivație”.

În Republica Moldova, numărul estimat al persoanelor cu dizabilităţi este de 182 de mii persoane, ceea ce reprezintă 5% din totalul populației. Totuși, estimările neoficiale arată că aproximativ 25% din populație are nevoie de rampe de acces, inclusiv persoane în etate și părinți cu cărucioare de copii.