Moldovenii au avut venituri mai mari, dar și au cheltuit mai mult, arătă datele de la Statistică pentru primele trei luni ale anului 2018. Potrivit sursei, bugetul oamenilor este format din salarii, prestații sociale și bani primiți din străinătate. Pe de altă parte, oamenii spun că nu au cum să simtă creșterea veniturilor pentru că prețurile cresc de la o zi la asta.

În primul trimestru din anul curent, în medie, o persoană a înregistrat un venit lunar de 2 353 de lei, cu 4,8% față de aceeași perioadă a anului trecut.

Nu e corect. Cum a crescut dacă tot s-a scumpit. iată dacă s-ar ieftini preturile, dar așa nu e nici o legătură.”

Și comunalele sunt scumpe, și mâncarea e scumpă, tot e scump. Toți care stau în Parlament, ei fură și au apartamente, mașini și sunt îndestulați cu toate celea dar noi muncitorii de rând muncim și nu avem nimic.”

Poate oamenii care de peste hotare au ceva venit, dar la noi în Moldova oamenii primesc leafă mică.”

Peste 40% din veniturile cetățeniilor sunt din salarii, fiind urmate de prestațiile sociale – aproape 24%, dar și de transferurile bănești din afara țării care constituie peste 17 la sută.

De rând cu veniturile, au crescut și cheltuielile populației. În primele trei luni din 2018, o persoană a cheltuit, în medie, 2330 de lei, fiind în creștere cu 5,9% față de aceeași perioadă a anului 2017. Cea mai mare parte este pentru consumul alimentar – 43,9%, urmează întreținerea locuinței cu 17,9% dar și cheltuielile pentru îmbrăcăminte și încălțăminte care constituie 10,4%.

Pentru mâncare și pentru ca să îmbrac ceva. – Și vă ajunge? – Nu, eu am pensie de o mie de lei, pe ce poate să-mi ajungă?

Alimente, comunale care nu-s chiar ieftine, haine din când în când. Pentru odihnă nu ne prea ajunge, o dată la 2-3 ani de ducem la mare, asta e situația.”

În mare parte pe mâncare. Și dacă mai ajunge ceva poate și pe tratament. Dar, de obicei, puțin ce ne rămâne pentru medicamente.”

Statistica mai arată că la oraș, veniturile populației au fost, în medie, cu 897 de lei mai mari comparativ cu cele din mediul rural, iar sătenii sunt dependenți, mai mult, de transferurile de peste hotare.