„Cu câteva zile în urmă nectarul acesta a fost în copaci la Condrița, acum el e pe scenă la teatru în Chișinău. Descăpăcim ceea ce e căpăcit și o punem în centrifugă. Și luăm altă ramă. S-a pornit mierea de tei, batem din palme, albinuțele sunt bravo”, Mihai Caraman, apicultor din Bașcalia.
Iar într-un alt colț, câteva gospodine fierbeau gemul din căpșuni.
„În acest moment gătim gem din căpșuni, cele mai importante ingrediente sunt căpșunele și zahărul”.
„La acest război, de obicei, învățăm copii la orele de muncă, dar avem și vertical pentru covoare”, povestește Irina Vladimirovna, meșter popular.
Până a urca pe scenă, fermierii și meșterii populari și-au expus lucrările în scuarul teatrului Eugen Ionesco, unde a fost improvizat un iarmaroc.
„Iată acest produs este practic realizat din banii proiectului SARD, el se numește „Caleidoscopul de miere din Jemchuzhina Yuga”. Noi din acest proiect am cumpărat 25 stupi și 25 de seturi pentru înmulțirea albinelor”, explică Ruslan Liteanschi, manager.
La expoziție au fost prezentate și lucrările unor copii cu dizabilități din satul Copceac. Asociația Obștească “UMUT – Speranța” a beneficiat de două granturi. Primul a fost folosit pentru amenajarea unui teren cu aparate de fitness pentru copii cu deficiențe.
„Al doilea grant pe care l-am câștigat – mic, dar cu mare folos. Pentru sera pe care o avem pentru copiii cu dizabilități am câștigat să punem apă ca să fie mai ușor de udat. Avem roșii, castraveți, ardei și doresc ca copii să mănânce produse ecologice curate”, povestește Elena Minciună, președinte UMUT
O parte dintre cei prezenți la târg încă urmează să beneficieze de ajutor financiar de la Uniunea Europeană. Ana Zgherea a venit de la sudul Moldovei, din satul Văleni.
SINCRON: ANA ZGHEREA, APICULTOR
„Să mai rămânem pe loc să nu plecăm în lume, pentru că toată lumea a plecat și am rămas doar ăștia de vârsta a doua. Acasă avem albinuțele suntem începători adică nu suntem profesioniști cu multe tare pentru că suntem doar eu și soțul. Avem nevoie pentru existența zi de zi pentru că e forte scump totul și nu prea ne descurcăm cu salariile mici”, Ana Zgherea, apicultor.
„Noi avem rogojini, astea sunt lucruri din vechime pe care le făceau bătrânii înainte. De pe malul Prutului numai eu unicul fac așa lucruri. Bătrânii înainte le puneau pe pat și dormeau pe ele. Iată aici avem brânză din Găgăuzia din lapte pasteurizat, ea ucide toți microbii. Aici avem plăcintă tradițională melina din brânză, drojdie de casă, fetele din satul Rumeanțev brodează în biserica icoane iar aceasta este făcută din lemn de un băiat credincios”, Gheorghe Marc, meșter.
„Un motiv pentru care SARD era dorit în Găgăuzia și Taraclia a fost de a crea noi afaceri locale și oportunități de angajare pentru populație”, afirmă Peter Michalko, Ambasadorul UE la Chișinău.
În cadrul conferinței s-a discutat și perspectiva extinderii a acestei inițiative la nivel național. Programul SARD, finanțat de UE cu 6,5 milioane de euro, este implementat de PNUD.
