Avizul Comisiei Electorale Centrale asupra proiectului de lege depus de către deputații PLDM, prin care se propun modificări în Codul Electoral pentru asigurarea alegătorilor din diasporă cu drepturi speciale, nu a întrunit numărul suficient de voturi pentru a fi aprobat, iar din acest considerent subiectul urmează a fi discutat la următoarea ședință, transmite IPN.

Proiectul de lege prevede posibilitatea votării de către moldovenii stabiliți peste hotare cu buletinul de identitate sau cu buletinul de identitate provizoriu, nu doar cu pașaportul. De asemenea, se propune organizarea alegerilor în două zile consecutive, asigurarea cu cel puțin cinci mii de buletine de vot a secțiilor de votare, dar și oferirea dreptului cetățenilor din diasporă de a finanța campaniile electorale sau candidații electorali.

În prezentarea avizului CEC, referindu-se la propunerea de a introduce în Codul Electoral a noțiunii de „alegător din diasporă”, vicepreședinta CEC, Rodica Ciubotaru, a menționat că noțiunea „alegător” din lege cuprinde toți cetățenii Republicii Moldova. Totodată, la propunerea de completare a Codului Electoral cu articolul privind drepturile speciale ale alegătorilor din diasporă, aceasta a spus că ține de competența exclusivă a Parlamentului stabilirea unui număr mai mare de acte în baza cărora cetățenii din diasporă pot să voteze. Tot Parlamentul are competența de a stabili noi criterii în baza cărora pot fi deschise secții de vot în diasporă.

Vicepreședinta CEC a mai spus că anterior Curtea Constituțională, în adresarea sa către Parlament, a accentuat necesitatea instituirii unor noi reglementări în vederea modificării mecanismului de votare în străinătate, precum și introducerea unor norme suplimentare referitoare la stabilirea numărului secțiilor de votare peste hotare și distribuirea lor geografică.

Referindu-se la propunerea de a le oferi cetățenilor de peste hotare posibilitatea de a depune contestații online pe pagina web a CEC, Rodica Ciubotaru a precizat că modificările nu sunt în concordanță cu reglementările actuale din Codul Electoral. De asemenea, CEC nu este împuternicită de a realiza atribuțiile instituțiilor bancare sau de intermediar pentru a asigura cetățenilor de peste hotare posibilitatea de a face donații pentru partidele politice, inclusiv prin intermediul paginii web a CEC.

În cadrul ședinței au avut loc discuții în contradictoriu dintre Sergiu Gurduza, membru CEC, și Alina Russu, președintele CEC. Primul a acuzat-o pe Alina Russu că a obstrucționat dreptul unui membru CEC de a face propuneri la ordinea de zi și a dat calificări la propunerile acestuia. Sergiu Gurduza a formulat mai multe propuneri de modificare a avizului CEC la proiectul respectiv de lege, însă a fost atenționat că, potrivit regulamentului, are dreptul de a formula doar trei propuneri.

„Parcă suntem la jocurile de cărți, ultima care mi-a rămas ca să-mi exercit drepturile de membru CEC. Cum doamne să închizi gura unui membru CEC ca să nu facă amendamente la proiect?”, a spus Sergiu Gurduza. El a mai spus că avizul CEC este unul politic și prost pregătit.

Vasile Gafton, un alt membru CEC, a părăsit sala ședinței în formă de protest față de atitudinea președintei Alina Russu.

Propunerea de a aproba un aviz negativ pentru proiectul de lege a acumulat patru voturi, două abțineri și un vot împotrivă.

În timp ce membrii CEC dezbăteau subiectul, mai mulți reprezentanți ai diasporei au protestat în fața instituției în semn de susținere a proiectului de lege. Ei au cerut asigurarea dreptului la vot pentru cei peste un milion de moldoveni care se află peste hotarele țării.

Potrivit unui comunicat de presă emis de reprezentanții diasporei, participanții la eveniment au îndemnat Comisia Electorală Centrală să susțină plenar propunerile moldovenilor din diasporă și să nu permită limitarea gradului de participare a alegătorilor din diaspora, în condițiile caracterului nereprezentativ și anti-democratic al sistemului electoral mix într-un singur tur.

Diaspora a subliniat că numărul de voturi din partea cetățenilor din afară țării a constituit peste 10% din numărul total de voturi, chiar dacă nu toți doritorii au putut vota, fapt care arată gradul înalt de angajament civic și cererea pentru exercitarea dreptului la vot a cetățenilor din diasporă.