Potrivit sursei citate, șeful statului a fost autorul unor legi asemănătoare în anii 2006-2007 și care au avut, potrivit lui, „un impact pozitiv”, reușind să obțină și sprijinul partenerilor externei, în special al FMI. Acum însă, a declarat Igor Dodon, este o altă conjunctură.
După adoptarea în grabă de către Parlament, pe 26 iulie, a controversatului pachet de legi, mai multe ONG-uri au cerut președintelui Igor Dodon să nu-l promulge. Experți și activiști, alături de reprezentanții opoziției, susțin că reforma a fi o nouă tentativă de amnistiere a averilor și veniturilor obținute din surse dubioase. Guvernarea a dat asigurări că nu va admite legalizarea veniturilor provenite din „miliardul furat” în 2014.
Amintim că, pachetul de legi a fost votat în două lecturi cu votul a 56 de deputați din fracțiunile Partidului Democrat și Partidului Popular European, în lipsa deputaților din opoziție care au părăsit rând pe rând sala plenului în semn de protest.
Legea privind declararea voluntară a averii și stimularea fiscală prevede, printre altele, că persoanele fizice care nu și-au publicat toate bunurile și veniturile le pot declara, până în luna februarie 2019, urmând să ofere în bugetul de stat 3 la sută din valoarea totală a bunurilor sau a mijloacelor financiare nedeclarate. În această lista nu intra însă mai multe categorii de demnitari și funcționari. Totodată, potrivit altor modificări, adoptate pe 26 iulie, impozitul pe venit pentru persoanele fizice ar urma să fie redus de la 18 la până la 12 la sută. Se va micșora și contribuția angajatorului de la 23 la 18 la sută.
