Numărul populaţiei stabile al Republicii Moldova la 1 ianuarie 2018 a constituit 3,5 milioane de persoane, din care 1149,6 mii sau 32,4% sunt tineri cu vârsta 14-34 ani, spun datele Biroului Național de Statistică. Repartizarea tinerilor pe sexe, se prezintă astfel: 49,0% – femei şi 51,0% – bărbaţi.

Cei mai mulți tineri sunt în mediul rural

Analizând numărul tinerilor pe medii de reşedinţă, observăm că structura pe grupe de vârstă este diferită, modificându-se pe parcursul anilor, şi anume: la începutul anului 2014, în mediul rural, cei mai mulţi tineri aparţineau grupului de vârstă 20-24 ani (27,2%), iar în mediul urban predominau tinerii cu vârsta de 25-29 ani (33,7%), pe când în anul 2018, în mediul rural 28,5% sunt persoane care au vârsta de 25-29 ani, iar în mediul urban 37,9% reprezintă tinerii de 30-34 ani.

Sursele principale de venit ale tinerilor sunt salariul și mijloacele financiare din partea părinților

Principalele surse de venit a tinerilor (14-34 ani) sunt mijloacele financiare din activitatea salarială în sectorul non-agricol (32,1%) și din partea părinților/întreținere (23,8%), fiind urmate de transferurile din afara țării și plățile sociale (circa 11%), activitatea agricolă pe cont propriu (8,5%).

Sursele de venit a tinerilor variază semnificativ în funcție de grupul de vârstă al tinerilor. Astfel, pe măsura înaintării în vârstă, veniturile de întreținere scad de la 66,5% pentru tinerii de 14-19 ani, până la 2,7% pentru tinerii în vârstă de 30-34 ani pentru care, mai importante devin plățile salariale în sectorul non agricol (50,2%).

Mediul de reședință la fel este un factor care determină nemijlocit sursele de venit ale tinerilor. Dat fiind că, în mediul urban sunt disponibile mai multe locuri de muncă, activitatea salarială în sectorul non-agricol este sursa principală de venit pentru 47,6% din tinerii din mediul urban (în mediul rural circa 17%). Totodată, activitatea individuală agricolă este o sursă de venit pentru 14,7% din tinerii din mediul rural.

În ultimii ani, se atestă o reducere a tinerilor care sunt la întreținerea rudelor (-5,4 puncte procentuale), dar tot mai mulți au drept sursă de venit activitatea salarială în sectorul non-agricol (+3,0 puncte procentuale).

Cel mai des țările în care migrează tinerii sunt Rusia și Italia

Țările, în care lucrează cei mai mulți tineri din Republica Moldova sunt Rusia (52,2%) și Italia (12,4%), fără disparități semnificative după mediul de reședință din care provin tinerii, dar cu diferențe importante în funcție de sexe. Ponderea femeilor tinere care lucrează în Italia este de 3 ori mai mare decât cea a bărbaților (25,4% din total femei migrante față de 7,6% din total migranţi – bărbaţi) în timp ce Rusia, ca țară de destinație, este mai mult preferată de bărbați decât de femei (respectiv, 57,4% din total bărbați față de 38,0% din total femei).

Numărul tinerilor care aleg să lucreze în Uniunea Europeană este în creștere

În ultimii ani tinerii tot mai des preferă să lucreze în țările Uniunii Europene. Astfel, ponderea migranților tineri în Rusia a scăzut de la 71,7% în 2013 la 52,2% în 2017, în timp ce în Germania a crescut de la 1,1% în 2013 la 7,0% în 2017 și în Regatul Unit al Marii Britanii și Irlandei de Nord de la doar 0,9% în 2013 la 6,3% în 2017.