Astfel, IPRE notează că în 2018, Consiliul municipal Chișinău a alocat peste 724 de mln. de lei pentru susținerea celor 160 de instituții de educație timpurie, frecventate de aproape 38 de mii de copiii. Părinții mai contribuie cu aproape 47 de mln. lei pe an prin achitarea taxelor de alimentație. Suma medie a cheltuielilor anuale ale mun. Chișinău pentru un copil este de peste 19 mii de lei. Majoritatea surselor bugetare sunt direcționate pentru salarizare. Cu toate acestea, salariile directorilor, educatorilor și a personalului auxiliar sunt mai mici decât salariul mediu pe economie. Aceasta generează necesități suplimentare de surse financiare, acoperite în special de părinți.
Conform estimărilor IPRE anual părinții contribuie cu peste 184 mln. de lei.
Destinația principală a acestor contribuții sunt: (1) costurile de reparație; (2) procurarea produselor de sanitație și a materialului didactic, dar și (3) remunerarea educatorilor și dădacelor.
În cadrul unui sondaj realizat de IPRE, aproape 95% din părinți declară că oferă donații. Iar mai mult de jumătate recunosc că oferă donații pentru ca copilul lor să nu fie discriminat. În același timp, 87% din părinți spun că donațiile sunt transmise în numerar, iar peste 73% din ei nu primesc un bon fiscal.
Respectiv cea mai mare parte a contribuțiilor părinților reprezintă plățile neformale, fiind administrate de cele mai multe ori netransparent. Aceasta afectează imaginea și integritatea sistemului de educație, fundamentează percepția abuzurilor în administrarea fondurilor, dar și reduc gradul de acceptabilitate din partea părinților a donațiilor formale
Iată câteva soluții propuse de IPRE pentru a crește eficiența și transparența administrării bugetelor grădinițelor din mun. Chișinău, dar și pentru a diminua fenomenul plăților neformale:
– Implementarea sistemului de autonomie financiară în grădinițe. Condiția principală este aprobarea de către Guvern a formulei standard de calcul a costurilor per copil.
– Adoptarea de către Consiliul municipal Chișinău a unei Strategii de dezvoltare a instituțiilor de educație timpurie. Însă, în primul rând e nevoie de realizat o inventariere a necesităților grădinițelor pe termen scurt, mediu și lung.
– Externalizarea serviciilor; arondarea grădinițelor; reducerea programului de lucru de la 12 ore la 10,5 ore cu revizuirea normei de alimentație a copiilor.
– Publicarea bugetelor și rapoartelor financiare ale grădinițelor, dar și a Asociațiilor Părintești pe o platformă unică a primăriei Chișinău – www.egradinita.md
– Crearea de către Primăria Chișinău a unui Grup de Monitorizare al părinților care să supravegheze modul de gestionare a fondurilor bugetare, dar și a donațiilor.
– Crearea modulului „Donații pentru grădinițe” pe platforma de plăți electronice MPay, adițional la modulul „Taxe pentru grădinițe”. Aceasta va contribui la reducerea din circuit a donațiilor în numerar și va crește evidența fiscală.
– Implementarea mecanismului de deduceri fiscale a donațiilor efectuate de persoane fizice în favoarea instituțiilor publice. Această va exclude fenomenul impozitării duble. Astăzi acest drept îl au doar agenții economici.
