Adina Florea este procurorul constănţean propus de ministrul Justiţiei Tudorel Toader la şefia Direcţiei Naţionale Anticorupţie, în locul Laurei Codruţa Kovesi, scrie Adevarul.

Adina Florea (52 ani) a urcat treptele profesionale în magistratură, întâi ca procuror la Medgidia, apoi la Constanţa. Pe parcurs a avut diferite funcţii de răspundere (purtător de cuvânt la Parchetul Tribunalului Constanţa) şi de conducere (inclusiv procuror general adjunct la Parchetul Curţii de Apel Constanţa). Actualmente activează la Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Constanţa, iar în carieră a lucrat dosare de evaziune fiscală şi spălare de bani rezultată din contrabanda cu produse petroliere sau cu cereale, luare de mită etc. Tatăl ei este consilier judeţean PSD aflat la al şaselea mandat, iar Dumitru Florea spune că va candida pentru al şaptelea mandat. El a declarat pentru „Adevărul“ că fiica lui va face ordine în DNA, dacă trece de hopul de la Cotroceni.

Conform declaraţiei ei de avere depusă la 13 iunie 2017, din funcţia de procuror general adjunct, Adina Florea deţine în Constanţa un apartament de 90.44 metri pătraţi dobândit prin donaţie în 2005 şi un automobil Audi din 2007. Are două conturi bancare la Unicredit Ţiriac de aproape 34.000 lei şi 3.000 euro. Are totodată un credit ipotecar la aceeaşi bancă de 43.000 euro, contractat în 2007, scadent în 2027. Încasează un salariu de 155.153 lei de la Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Constanţa, iar printr-o sentinţă judecătorească primeşte 10.157 lei de la Parchetul de pe lângă Tribunalul Constanţa. Declaraţia ei de interese, depusă la aceeaşi dată, este goală.

Adina Florea a fost nominalizată de ministrul Justiţiei Tudorel Toader, ca propunere pentru şefia DNA în locul Laurei Codruţei Kovesi. Cei şase candidaţi care au susţinut interviurile luni şi marţi cu ministrul Toader au fost: Sorin Armeanu – prim-procuror la Parchetul de pe lângă Tribunalul Vaslui, Andrei Bodean – procuror la DNA Constanţa, Adina Florea – procuror la Parchetul de pe lângă Tribunalul Constanţa, în prezent delegată la Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Constanţa. Nicolae Lupulescu – procuror militar, Gabriela Scutea – fost procuror general adjunct al României, Paula-Nicoleta Tănase – procuror la Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Galaţi. Anunţul propunerii Adinei Florea la şefia DNA a fost făcută pe site-ul Ministerului Justiţiei (just.ro), luni, 6 septembrie, la ora 13.

„În urma desfăşurării procedurii de selecţie care a avut loc în perioada 6 august – 4 septembrie 2018, la sediul Ministerului Justiţiei, vă aducem la cunoştinţă faptul că propunerea ministrului justiţiei Tudorel TOADER pentru numirea în funcţia de procuror şef al Direcţiei Naţionale Anticorupţie este doamna Adina FLOREA. În conformitate cu dispoziţiile art. 54 alin. 1 din Legea nr. 303/2004 privind statutul judecătorilor şi procurorilor, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, urmează ca această propunere să fie transmisă Secţiei pentru procurori din cadrul Consiliului Superior al Magistraturii în vederea obţinerii avizului consultativ, şi ulterior, Preşedintelui României, domnul Klaus IOHANNIS, pentru numirea în funcţie“.

În proiectul său managerial, postat pe site-ul Ministerului Justiţiei (just.ro), Adina Florea expune planul său de conducere a Direcţiei Naţionale Anticorupţie, în care vrea să imprime „stilul participativ“.

Pentru realizarea proiectului managerial, Adina Florea s-a inspirat dintr-o bibliografie care începe cu numele lui Tudorel Toader, autor al raportului privind activitatea managerială a DNA, prezentat în 22 februarie 2018, precum şi dintr-altă lucrare a ministrului, pe tema Constituţiei României, apărută la Editura Hamangiu în 2015.

O nemulţumire a Adinei Florea este legată de vechimea dosarelor DNA, pe care vrea să le verifice semestrial dacă sunt bine direcţionate, pentru a nu se mai pierde ani până la soluţionare. Ca fost purtător de cuvânt la Parchetul Tribunalului Constanţa, Florea vrea totodată, mai multă transparenţă în activitatea instituţiei. Ea consideră că eficienţa DNA este redusă luând în considerare „eşecurile din faţa instanţelor judecătoreşti din ultima vreme“ şi „recuperarea redusă a prejudiciilor“.