Potrivit lui, cetățenii au fost lipsiți de resursele care le aparțineau lor în acele trei bănci – BEM, BS și Unibank – ulterior, resursele lor, depunerile care erau lipsă au fost acoperite din rezervele valutare, din rezervele internaționale plasate la Banca Națională, care indirect aparțin cetățenilor și plus acești cetățeni 25 de ani, până în 2041, plătesc dobânzi pentru a rambursa golul creat de aceste fraude financiare. „Iată anul trecut, de exemplu, 668 de milioane au fost distrase din bugetul de stat, anul acesta deja prima plată s-a făcut, iar pe 4 octombrie urmează altă plată, în total e vorba de 800 de milioane, alte 800 de milioane care sunt plătite în 2018 pentru a deservi această datorie pusă pe umerii cetățenilor. Și așa în fiecare an, până în 2041, avem de plătit aproape câte un miliard de lei în fiecare an”, a declarat Veaceslav Negruță într-un interviu pentru Europa Liberă.
Expertul afirmă că nu are loc niciun fel de recuperare a fondurilor fraudate în cazul furtului miliardului. Acele încasări care s-au făcut de către administratorii de lichidare a celor trei bănci comerciale sunt proceduri de insolvabilitate, din vinderea activelor și recuperarea acelor credite care vin conform graficului se rambursează către acele trei bănci. „Deci, nimic nu s-a recuperat din acele decizii definitive și titluri executorii care, conform datelor Băncii Naționale, constituie aproximativ 15 miliarde de lei. E vorba de cinci companii, care au fost anunțate de către Banca Națională în septembrie 2017 ca aparținând grupului Șor. Din acele 15 miliarde n-a fost recuperat deocamdată nimic”, a adăugat fostul ministru.
Veaceslav Negruță consideră că se distrage atenția de la miliardul furat către alte fraude, care la fel merită investigate și merită responsabilizare aplicată persoanelor implicate, dar trebuie societatea și partenerii de dezvoltare să fie corect informați, pentru că sunt episoade diferite, sume diferite de investigat, urmărit și de recuperat.
Potrivit expertului, statul ar fi avut mult mai multe șanse să recupereze din mijloacele fraudate, dacă din start aplicau sechestre, blocaje în conturile acelor agenți economici care sunt cunoscuți, care sunt inclusiv incluși în rapoartele Kroll 1 și 2. Dacă acțiunile erau prompte și adecvate, cu siguranță șansele erau mai mari. Cu orice zi trecută, șansele devin tot mai puține și mai puțin probabile de a recupera o sumă cât mai mare din acest miliard extras din Republica Moldova. „Din păcate, miliardul care acum în mare parte se află în jurisdicții străine, inclusiv în offshore, jurisdicțiile sunt indicate în raportul Kroll 2, deci o parte din aceste resurse se mișcă și nu exclud că unele din ele intră deja în Republica Moldova sub formă de diverse proiecte, inclusiv participații în privatizări și alte lucruri”, susține Veaceslav Negruță.