De asemenea, la solicitarea comisarului european pentru justiţie, Vera Jourova, Executivul comunitar a trimis scrisori Guvernelor din Danemarca şi Estonia pentru a primi informaţii suplimentare despre modul de supervizare, a anunţat un purtător de cuvânt al Comisiei Europene.
Consiliul de Administraţie al Danske Bank, cel mai mare creditor din Danemarca, este aproape de numirea unui nou director general, care-l va înlocui pe Thomas Borgen, a anunţat luni platforma de ştiri Finans, citând surse care au dorit să-şi păstreze anonimatul. Thomas Borgen a demisionat săptămâna trecută, după ce banca daneză a publicat rezultatele unei investigaţii derulate la subsidiara sa estoniană, implicată într-un scandal de spălare de bani, valoarea totală a fluxurilor financiare care au trecut prin Estonia fiind evaluată la aproximativ 200 de miliarde de euro (233,7 miliarde de dolari).
Banca trebuie să aştepte aprobarea Autorităţii daneze de Supraveghere în Domeniul Financiar (FSA) pentru a putea numi un nou director general, susţine Finans, care citează un membru al Consiliului de Administraţie al Danske Bank.
Reprezentanţii Danske Bank nu au răspuns întrebărilor de la Reuters pe acest subiect.
Surse care au dorit să-şi păstreze anonimatul susţin că Jacob Aarup-Andersen – actualul şef al diviziei de gestionare a averilor şi fost director financiar al băncii daneze – este favorit pentru preluarea funcţiei de director general.
Rezultatele investigaţiei realizată de un cabinet de avocatură extern indică posibilitatea ca angajaţii subsidiarei estoniene a Danske Bank să fi complotat cu clienţii, realizând tranzacţii ilegale. Investigaţia a vizat 15.000 de clienţi care au făcut în total 9,5 milioane de plăţi prin subsidiara estoniană a Danske Bank, în perioada 2007 – 2015.
Anul acesta, acţiunile Danske Bank au scăzut semnificativ, investitorii fiind îngrijoraţi că banca ar fi putut încălca sancţiunile SUA, ceea ce ar putea duce la amenzi de miliarde de dolari.
Săptămâna trecută, Danske Bank a dat asigurări că nu a încălcat sancţiunile, iar preşedintele Ole a declarat că a analizat dacă banca a încălcat sancţiunile SUA, dar nu a spus care este concluzia sa.
Deşi autorităţile SUA nu au anunţat încă dacă investighează plăţile de la subsidiara estoniană Danske Bank – multe venind din Rusia şi alte state ex-sovietice – cazul băncii daneze este deja pe agenda statelor membre ale UE.
Politicienii danezi au fost de acord săptămâna trecută cu o nouă lege împotriva spălării banilor, care include creşterea amenzilor de opt ori, fiind una dintre cele mai dure din Europa. Danemarca este una dintre cel mai puţin corupte ţări din lume, iar implicarea Danske Bank într-un scandal de spălare de bani a şocat opinia publică.
“Există suspiciuni că au existat angajaţi în Estonia care au asistat sau au uneltit cu clienţii. O serie de foşti şi actuali angajaţi, de la subsidiara estoniană a Danske Bank şi de la nivelul grupului bancar, nu şi-au îndeplinit obligaţiile legale. Totuşi, rezultatele investigaţiei arată că preşedintele, directorul general şi Consiliul de Administraţie nu au încălcat obligaţiile lor legale”, se arată în raportul Danske Bank.
“Este clar că banca nu a reuşit să-şi îndeplinească responsabilităţile, ceea ce este dezamăgitor şi inacceptabil şi prezint scuzele noastre tuturor acţionarilor şi, nu în ultimul rând, clienţilor, investitorilor, angajaţilor noştri şi în general societăţii”, a afirmat preşedintele Ole Andersen.
Autorităţile de reglementare şi comunitatea financiară au aşteptat cu nerăbdare publicarea raportului Danske Bank, care reprezintă un moment de cotitură pentru banca daneză şi vine după ce Bruxelles-ul a făcut apel la noul organism de supervizare să ia măsuri severe împotriva criminalităţii financiare.
