De mai mulți ani, Olga suferă de paralizie cerebrală, însă acest lucru nu a împiedicat-o să urmeze o facultate, iar mai apoi să-și deschidă o afacere. Totuși, când a vrut să devină mamă, s-a cocnit de reticența medicilor. Pentru a-și duce planul la bun sfârșit, femeia, de profesie psiholog, a renunțat la serviciile medicale de stat, în favoarea celor private.
„Eu am renunțat din cauza acestei atitudini, care am avut-o la sector, la locul meu de trai, eu am renunțat să mai folosesc serviciile din asigurarea medicală. Deși eu sunt persoană cu dizabilități și sunt asigurată total. Nu le mai folosesc pentru că mă fac să mă simt prost”, Olga Afanas, psiholog.
Despre maternitate, Olga își amintește că dificultățile au început de la intrarea în instituție.
„Accesul înseamnă nu doar rampa de la intrare. Înseamnă și scările din interior, înseamnă și camerele de baie accesibile. Este vorba și de faptul că dacă medicul e la etajul 2,3,4,6 și nu este ascensor suficient de larg pentru ca un scaun rulant să încapă acolo”, Olga Afanas, psiholog.
În situația Olgăi se află aproape 100 de mii de femei cu dizabilități din țara noastră, iar singura instituție unde pot să aducă pe lume copii, adaptată la necesitățile lor, este Institutul Mamei și Copilului. Recent pe scări au fost instalate rampe, iar în sălile de naștere au fost aduse zece mese funcționale. Totuși, șeful Centrului Peritanal spune că mai este de lucru, mai ales la capitolul accesului prin instituție.
„Mesele acestea sunt toate funcționale, ceea ce permite ca să fie coborâte, să fie ridicate, pentru a ajusta la nevoile pacienților. Ca să fie măcar un veceu în secție, ca să fie accesul. Ca să poată pacientul cu căruciorul pe care se deplasează să aibă acces chiar și în această cameră sanitară”, Iurie Cărăuș, șef centru Perinatal IMSC.
Subiectul a fost abordat și în cadrul unui club de presă, desfășurat zilele trecute în capitală. Prezent la eveniment, secretarul de stat al ministerului Sănătății, Boris Gâlca, spune că, mai intens, problema accesul la medicină a gravidelor cu dizabilități se discută în ultimii doi ani și că este încă mult de lucru.
„Statul asigură calitatea nașterii în siguranță. Cadrul medical este angajat să acorde la cea mai bună calitate serviciul medical fără careva plăți. La nivel raional în multe maternități încă mai avem de lucrat la dotarea conform standardelor”, Boris Gîlca, secretar de stat ministerul Sănătății.
Femeile cu necesități speciale cer să nu fie discriminate de cadrele medicale, deoarece au aceleași drepturi ca toți ceilalți.
„Eu am nevoie de încurajare adică nu de a fi într-un fel discriminată sau coborâtă la un nivel ca să înțeleg că nu este posibil așa ceva. În primul rând noi nu trebuie să fim privite ca persoane care suntem bolnave”, Ludmila Iachini, asociația „Motivație”.
Între timp, unii specialiști afirmă că în spitalele de psihiatrie, femeile cu dizabilități ar fi sterilizate forțat.
„Să se înceteze dicriminarea, să se înceteze tortura în instituțiile de tip închis rezidențial în care până în ziua de azi se continuă și sterilizările fără consințământul lor și avorturile fără consimțământul lor”, Rodica Comendant, centrul de instruire în domeniul Sănătății Reproductive.
Îngrijorați de problemele femeilor cu nevoi speciale sunt și experții străini. După ce au vizitat mai multe raioane ale țării, ei spun că principala problemă este lipsa informării.
„Unele fete care au dizabilități locomotorii nu pot să meargă la școală și sunt educate acasă. Ele nu au acces la unele informații. Deci, trebuie să fie educate privind sănătatea lor reproductivă și drepturile în acest domeniu”, Rita Colombia, reprezentant UNFPA Moldova.
În Republica Moldova activează în total 38 de maternități. Dintre acestea, doar una este dotată cu o sală specială de naștere pentru femei cu nevoi speciale. Următorul pe lista pentru renovare este spitalul nr. 1, unde vor fi create condiții pentru această categorie de femei.
Reporter: Diana Popa
Imagini: Oleg Cozlov
