În timp ce democrații și aliații lor din Parlament dau asigurări că sunt bani pentru noua reformă privind salarizarea bugetărilor, deputații din celelalte fracțiuni pun la îndoială aceste declarații. Parlamentării din opoziție califică proiectul drept unul electoral și spun că guvernarea se împrumută de la bănci pentru a acoperi găurile la buget. Aceștia sunt în așteptatea legii bugetului pentru 2019, pentru a vedea din ce resurse se vor face majorările salariale.

VALERIU GHILEȚCHI, LIDERUL GRUPULUI PPEM: „Guvernul are venituri suplimentare la buget, chiar dacă nu am avut această finanțare din afară”.

SERGIU SÂRBU, DEPUTAT PD: „Creșterea economică, disciplină fiscală și vamală, încasări record la bugetul de stat ne-au permis să facem și proiecte de infrastructură, precum sunt „Drumuri Bune”, inclusiv avem încasări suplimentare la buget și pentru creșterea salarială”.

De partea cealaltă, liderul fracțiunii PLDM susține că cei de la guvernare, de fapt, s-ar împrumuta de la bănci, din lipsă de bani.

TUDOR DELIU, LIDER PLDM: „Atunci când a fost sistată finanțarea din parte UE, ei sistematic împrumută local de la băncile comerciale ca să acopere găurile în buget. Aici este vorba de cel puțin un miliar și ceva de lei eu nu știu de unde îl vor lua ei”.

ELENA BODNARENCO, DEPUTAT PCRM: „Noi presupunem că vor fi sistate toate achizițiile de stat și resursele care nu vor fi cheltuite pentru reparațiile instituțiilor de stat, vor fi orientate spre majorarea salariilor bugetărilor de acum, de la 1 decembrie”.

VLAD BĂTRÎNCEA, DEPUTAT PȘRM: „Acum în pragul alegerilor este o inițiativă perfect populistă, știind că nu există creștere reală a economiei”.

Pe lângă sursă de finanțare, unii deputați pun la îndoială și eficiența reformei, în condițiile în care o parte dintre bugetări oricum vor primi 2 mii de lei.

VALERIAN BEJAN, DEPUTAT PL: „Deci intrăm în esență și vedem că chiar și cu aceste măriri, avem unele categorii de persoane care au nu mai mult de 2000 de lei. Cu 2000 lei astăzi să exiști timp de o lună de zile, desigur, că este complicat”.

Ieri, ministrul Finanțelor a declarat că în proiectul legii bugetului pentru anul 2019 ar fi fost inclus deja 1 miliard, 300 de mii de lei pentru salarizarea bugetărilor, în urma reformei, iar acest aspect ar fi fost coordonat cu misiunea FMI. Unii experți economici, însă, prognozează că încasările la buget în 2019 vor scădea din cauza reformei fiscale prin care s-a micșorat impozitul pe venit pentru persoanele fizice de la 18% la 12%. Deputatul Sergiu Sârbu îi contrazice.

SERGIU SÂRBU, DEPUTAT PD: „Scopul final este ca disciplina fiscală să crească, să dispară salariile în plic și, în acest caz, încasările se vor compensa și atunci cred că va fi creștere”.

Reforma salarizării a fost anunțată în urmă cu 2 zile de liderul fracțiunii PD, Vlad Plahotniuc. Potrivit lui, mai multe categorii de bugetări, în total circa 150 de mii de persoane, vor beneficia de majorări graduale de la 7 la 100%, astfel încât niciun angajat din sistemul public să nu aibă un salariu mai mic de 2000 de lei. Experții, însă, atenționează că s-ar putea diminua investițiile în alte domenii pentru a compensa noile cheltuielile salariale. În Republica Moldova sunt în jur de 200 de mii de bugetări. Cel mai mic salariu în Republica Moldova este de 1 200 de lei, în timp ce cel mai mare este de 27 de mii, pe care îl primește un judecător. Proiectul reformării sistemului de salarizare nu a ajuns încă pe masa deputaților. Valeriu Ghilețchi a menționat că acesta ar putea să vină într-o săptămână, odată cu proiectul Legii Bugetului pentru anul 2019.