„Nu întotdeauna anchetele noastre se termină cu dosarul în judecată sau condamnări, asta din cauză că atunci când sunt bănuieli rezonabile că s-a comis o faptă ilegală, Centrul este obligat să pornească un proces penal, însă, în final, faptele pot să nu-și găsească confirmare, iar cauza să fie clasată”, Lidia Chireoglo, director adjunct CNA.
„Toate aceste cazuri penale care nu ajung la un verdict, nici la judecată câteodată, ele costă foarte mulți nervi din partea celor din APL și familiilor lor”, Alexandru Osadci, reprezentantul al Congresului Autorităților Locale.
Potrivit lui Chireoglo, de la începutul acestui an au fost pornite 62 de dosare penale, dar nu a putut să spună câte dintre acestea au fost transmise în judecată. Anul trecut au fost pornite 100 de cauze penale. Anterior, într-o analiză recentă realizată de „IDIS Viitorul”, în colaborare cu Congresul Autorităților Locale din Moldova, s-a menționat că intentarea proceselor penale reprezintă un instrument de presiune asupra primarilor. Raportul a arătat că doar 9% dintre dosarele pornite în ultimii 3 ani pe numele aleșilor locali în cazuri de corupție au ajuns în judecată. De asemenea, majoritatea dosarelor penale au vizat funcționari locali din partea opoziției. În 29 la sută dintre acestea au figurat primari liberal-democrați, fiind urmați de liberali cu 21% și comuniști cu 18 la sută.
