Migrația cetățenilor moldoveni peste hotare trebuie abordată din mai multe aspecte. Atât din perspectiva familiilor despărțite, cât și din vizorul beneficiilor pe care le-a avut fenomenul migrației asupra dezvoltării țării. Aceste opinii au fost spuse la emisiunea „Politica Nataliei Morari”, în platoul TV8.

Sociologul Petru Negură se întreabă cum s-ar fi dezvoltat Republica Moldova în anii 2000-2010, dacă n-ar fi fost persoanele migrante care au investit în țară sume enorme de bani, este vorba de aproape o treime din Produsul Intern Brut. „Presupunem că dezvoltarea Republicii Moldova nu ar fi fost deloc la fel fără această contribuție anuală. Există și efecte secundare ale acestor remiteri permanente: întrețin un sistem puțin leneș, cum spun economiștii”, spune Negură.

În opinia lui, fenomenul migrației provoacă și multe suferințe în familiile despărțite, dar nu trebuie analizat doar din acest punct de vedere. În cazul migrației există și avantajul mișcării de capital uman, circulației oamenilor care merg în străinătate unde capătă studii, experiență și revin acasă.

Ecaterina Deleu, formatoare în proiectul european de asistență a migranților „Forma”, susține că diaspora s-a dovedit a fi cel mai bun investitor, stabil, constant. În opinia ei, migrația este o problemă în Republica Moldova pentru că are efecte foarte mari asupra stării din țară. „Înseamnă, pe de o parte, consecințe grave asupra familiilor, pe de altă parte, efecte catastrofale pe care le are migrația asupra pieței muncii și asupra economiei Republicii Moldova.

Vasile Tărîță, operator în patronatul ACLI, care se ocupă de asistența migranților din Italia, consideră faptul că satele sunt mai pustii un lucru mai puțin îmbucurător, dar, pe de altă parte, trebuie văzut ce au dobândit oamenii care au plecat: cunoștințe, lucruri pe care nu le-ar fi avut în condițiile în care rămâneau acasă. Potrivit lui, unii cetățeni revin acasă dar deja sunt cei de vârsta a treia.

Vasile Tărîță susține că migrația trebuie privită mai întâi din persoectiva cetățeanului în parte, apoi din perspectiva statului. „Statul ar trebui să pună în față interesul oamenilor pentru că dacă ar exista politici îndreptate către nevoile oamenilor, nimeni nu ar pleca nicăieri”, consideră operatorul.

La începutul anului, Republica Moldova a fost inclusă în top 10 țări cu cea mai rapidă scădere a populației, potrivit quartz. Din top mai fac parte Bulgaria, Letonia, Croația, Lituania, Serbia, Polonia, Ungaria, România și Ucraina.