Doar 26 dintre cele 101 de fotolii de deputat vor fi ocupate de femei, în viitoarea componență a Legistativului; ceea ce înseamnă 25% din numărul total al deputaților.
Codul electoral prevede că listele pe care le înaintează partidele la alegerile parlamentare și locale trebuie să respecte o cotă minimă de reprezentare de 40% pentru ambele sexe.
Deși în listele prezentate la Comisia Electorală Centrală, partidele au respectat cota de 40%, multe dintre candidate se aflau fie la mijloc fie la coada listelor și astfel, nu au obținut un mandat de deputată.
Din partea Partidului Democrat și a blocului ACUM în Parlament vor ajunge câte opt deputate, de la Partidul socialiștilor, șapte, iar din partea Partidului Șor, trei. Doar în 11 din cele 51 de circumscripții uninominale au câștigat candidate femei, celelalte 15 viitoare deputate vor ajunge în Parlament în baza listei de partid.
Jumătate dintre cele șapte candidate care vor ajunge în Parlament din partea PSRM au experiență în politică, două dintre ele, Alla Dolință și Zinaida Greceanîi au fost parlamentare și în precedentul Legislativ, iar Ivanna Koksal este deputată în Adunarea Populară a Găgăuziei.
Din cele opt viitoare deputate democrate două sunt nou-venite în politică, iar șase au deja o carieră în acest domeniu, acestea au fost fie deputate în precedentul legislativ cum este Violeta Ivanov și Elena Bacalu, fie dețin funcții de conducere în cadrul autorităților publice locale, cum este Eleonora Graur, președinta raionului Rezina. O altă viitoare parlamentară e și Monica Babuc, actuala ministră a Educației.
În blocul ACUM situația este inversă. Doar două dintre viitoarele deputate au experiență în politică: Maia Sandu, care este și președinta partidului PAS și ex-ministră a Educației și Maria Ciobanu, ex-deputată.
La rândul lor, toate cele trei viitoare deputate din partea Partidului Șor au și ele experiență în politică: Marina Tauber este vicepreședinta partidului și a fost aleasă primăriță în comuna Jora de Mijloc, Reghina Apostolova este viceprimăriță de Orhei, iar Maria Albot figurează ca secretară generală a Partidului ȘOR.
Experta în domeniul egalității de gen Alina Andronache este de părere că numărul redus al femeilor care au acces în Parlament se datorează schimbării sistemului electoral. Totuși, aceasta spune că, în comparație cu anii trecuți, numărul femeilor care au acces în politică este în ușoară creștere
ALINA ANDRONACHE, MEMBRĂ A PLATFORMEI EGALITATE DE GEN: „În primul rând, trebuie să menționăm că sistemul mixt, din start, atât societatea civilă, cât și Comisia de la Veneția a spus că dezavantajează femeile. Și o să explic de ce, pentru că, dacă nu era sistemul mixt, eu cred că erau să fie mult mai multe femei. Pentru că, din numărul total de candidați, atât pe circumscripția națională, cât și pe cea uninominală noi am avut un aproape 35% de femei.
Și acuma din numărul total de 35% vedem că au intrat foarte puține femei, chiar dacă, în comparație cu ceilalți ani, femei sunt mai multe. Înregistrăm o tendință o creștere ușoară a femeilor în procesul decizional. Totuși, considerăm că dacă era sistemul proporțional, noi era să avem minim 40 de femei, pentru că era cota și cota era să mărească numărul femeilor în politică, efectul cotei a fost diminuat prin schimbarea sistemului electoral”.
Igor Boțan, directorul executiv al Asociației pentru Democrație Participativă ADEPT și expertul rubricii Politcheck din cadrul emisiunii Politica Nataliei Morari de la TV8, consideră că autoritățile mimează, mai curând, promovarea femeilor din Republica Moldova în politică.
„Totul se face pentru a bifa. Care a fost sensul ca în 2016, Legea privind șansele egale între bărbați și femei să aibă articolul șapte modificat, în care să se introducă cota de 40%, dar nu pur și simplu cota de 40%, dar în baza principiilor șanselor egale. Dacă principiul șanselor egale cu cota sunt luate împreună, atunci Dvs., când aveți lista de candidați, trebuie să aveți: un bărbat, o femeie, un bărbat, o femeie; sau două femei, un bărbat sau doi bărbați, o femeie, dar succesiunea trebuie să fie cam așa”, spune expertul.
„În Codul electoral s-a luat cota, dar s-a uitat de șansele egale, ceea ce înseamnă că în Codul electoral, care a preluat formula din Legea privind șansele egale pentru femei și bărbați, a fost eludat principiul șanselor egale. Acum, potrivit acestei cote, puteți să-i puneți primii 40 de bărbați și ultimele, femei”, a mai comentat Igor Boțan.
Potrivit lui Boțan, când s-a trecut la sistemul electoral mixt, guvernarea a introdus stimulente financiare pentru promovarea femeilor în politică, însă, expertul consideră că această stipulare nu are legătură cu Legea privind șansele egale dintre femei și bărbați.
„Partidele politice care înaintează candidați, îi înaintează pentru a câștiga alegerile, nu pentru a câștiga câțiva lei în plus pentru că promovează femeile”, a spus Boțan.
