Reguli noi pentru producătorii de produse lactate! În curând nu vom mai vedea în magazine „produs de smântână” sau „produs de brânză”, întrucât producătorii vor fi nevoiți să renunțe la aceste denumiri pentru cele care conțin grăsimi vegetale. Noile modificări au fost aprobate săptămâna trecută printr-o hotărâre de Guvern. Autoritățile susțin că vor, astfel, să-și ajute pe consumatorii să știe clar pentru ce plătesc bani.
Conform noilor reguli, laptele, smântâna sau brânza care conțin grăsimi vegetale nu vor mai putea fi catalogate drept produse lactate. Astfel, spre exemplu, preparatul care acum se numește „Produs de brânză” va trebui redenumit de către producător, astfel încât să nu includă cuvântul „brânză”.
„Dacă el conține alt gen de proteină sau grăsime, respectiv nu poate fi denumit „brânză” și nici „produs de brânză”, pentru că însăși denumirea „brânză” definește produsul cu componenți de proveniență lactică”, Tatiana Nistorică, șef Direcție Politici produse de origine animală, Ministerul Agriculturii.
Astfel, producătorii, pe lângă faptul că vor trebui să inventeze noi denumiri, vor fi obligați să indice în mod vizibil pe ambalaj toate ingredientele pe care le folosesc.
„Consumatorul va fi sigur, procurând produs lactat, că va consuma produs lactat și nu produs cu adaos de grăsimi vegetale sau alte grăsimi de altă origine decât lactată”, Tatiana Nistorică, șef Direcție Politici produse de origine animală, Ministerul Agriculturii.
Responsabilii de la Ministerul Agriculturii cred că aceste reguli noi vor duce la scăderea prețurilor pentru produsele care conțin grăsimi vegetale. Asta, pentru că aceste preparate vor face parte din altă categorie, cea de produse alimentare, la care se aplică reguli diferite pentru stabilirea prețului. Deși grăsimile vegetale sunt de circa trei ori mai ieftine decât cele lactate, producătorii vând produsele aproape la același preț. Iar cumpărătorii nu prea fac diferență între ele. Ne-am convins după ce i-am provocat să participe la un experiment.
„Avem aici două produse, este vreo diferență între ele?”
„Asta-i granulată, dar asta are mai multă grăsime.”
„Ca la grădiniță, în culoare, formă. 500 de grame, 500 de grame, 18% și aici nu scrie câte procente, dar ce trebuie să văd?”
„Asta parcă e mai fărâmițată și asta e strânsă. – Care conține doar lapte și care are și uleiuri vegetale, de palmier? – Asta? Că-i moale. – După aspect? – Da, da.”
„Eu știu că acesta-i produs de brânză și acesta-i brânză. Produsul din brânză nu este brânză originală, are adaos de uleiuri vegetale și eu nu procur.”
Totuși, pentru că și-au pierdut încrederea în lactatele din marketuri, mai mulți cumpărători preferă lactatele pregătite acasă sau din piețe.
„Eu de regulă iubesc să procur de la piață, pentru că acolo sunt făcute de casă în mare parte și este mult mai calitativ decât ceea ce este aici.”
„Ei pot să scrie ce vor. Ei pot să pună. – Când alegeți brânza, la ce vă uitați? – Eu mai bine de acasă, mi-l fac singură.”
Noile modificări sunt salutate și de producătorii care folosesc doar lapte, fără alte adaosuri străine.
„Pentru a produce un produs natural, nu-i ieftin, e costisitor. Și bineînțeles, când se folosesc la procesare alte ingrediente decât cele naturale, laptele, se primește un sinecost al produsului mult mai mic al produsului. Iar pentru producătorul de bună-credință este o concurență neloială”, Viorel Prisăcari, Producător de lapte local.
Noile reguli pentru producătorii care folosesc grăsimi vegetale vor intra în vigoare la șase luni de la publicarea în Monitorul Oficial. Hotărârea implementează mai multe cerințe europene, ceea ce la va permite producătorilor care se vor conforma să-și exporte lactatele și în Uniunea Europeană. Scandalul lactatelor a fost declanșat la începutul anului trecut când un studiu a arătat că a patra parte din peste o sută de produse verificate de la 45 de companii aveau un conținut de grăsimi vegetale ce depășeau cu mult norma admisibilă de 5%.
