Potrivit cercetării, femeile din mediul rural trebuie să aibă grijă de bucătărie, de curățenia din casă, de spălarea rufelor şi a veselei. Tot pe umerii lor este pusă educaţia şi îngrijirea membrilor familiei, cum ar fi a copiilor sau bătrânilor.
„Principalele valori care stau în capătul acestei ierarhii se observă că de fapt este familia și sănătatea. Dacă vorbim de studii, observăm că sunt la capătul acestei liste, doar 10% dintre femei cumva consideră importante studiile sau necesită de a continua studiile”, Aliona Cristei, expertă Institutul de Politici Publice.
Că studiile nu sunt prea importante ne-au spus-o și câteva femei pe care le-am întâlnit pe străzile din Colonița.
„Familia și sănătatea asta-i cei mai important pentru orice femeie. Dar studiile? Studiile deja s-au dus. Deja copiii trebuie să facă studiile, dar noi trebuie să ne gândim la familie”.
„Știți, sănătatea. Este sănătate poți studia, este și restul”.
„Familia. Anume familia și copiii. Mama întotdeauna are grijă de copii”.
„Familia și sănătatea. Dar studiile? Și ștudiile, dar ca sănătatea nu există nimic pe pământ”.
Femeile din sate se confruntă și cu un șir de lipsuri, mai arată studiul.
„În fruntea acestei liste sunt calitatea proastă a serviciilor medicale și sărăcia, care este urmată de lipsa posibilităților de angajare în câmpul muncii”, Aliona Cristei, expertă Institutul de Politici Publice.
„Femeile de la țară nu sunt stimate. O femeie în sat muncește până nu mai poate merge și nu mai are crezare niciodată. Femeia de la oraș se distrează, iese. Dar o femeie de la sat ce face? Sapa în mână și pe deal”.
„Puțină stimă să avem unul față de altul”.
„Pensia este întotdeauna mică. Am lucrat atât de mult, am crescut 5 băieți și pensia este mică. Dacă ar fi medicamentele mai ieftine, ar fi minunat”.
„Iaca mă uit că pe gunoi plătim 50 de lei, iaca și”.
Datele studiului mai arată că fiecare a cincea femeie din mediul rural își doreşte să emigreze la muncă peste hotare.
„Nici nu știu ce să vă spun, ieri am venit de peste hotare. ndeobști îmi lipsește o guvernare, ca să ne întoarcem toți acasă. Îmi pare rău, de tânără m-am dus prin străini”.
Studiul a fost realizat între septembrie-octombrie 2018, pe un eșantion de 1036 de persoane din 10 sate de pe ambele maluri ale Nistrului. Cercetarea a fost realizată de Institutul de Politici Publice, cu suportul financiar al Ambasadei Britanice la Chișinău, cu o marjă de eroare de 4,3 la sută.
Reporter: Ana Sârbu
Imagine: Oleg Cozlov
