Acum patru ani, în seara zilei de 4 mai 2015, președintele Parlamentului, Andrian Candu, publica pe blogul său primul Raport Kroll, în pofida argumentelor enunțate de guverare la capitolul confidențialitate a datelor.

Potrivit documentului, „în anii 2012-2014 a existat un efort coordonat și ascuns pentru preluarea controlului asupra celor trei bănci suspuse controlului, Banca de Economii, Banca Socială și Unibank, iar ulterior, pentru a masca natura adevărată a tranzacțiilor, a fost maximizat volumul de credite acordate. În consecință, a avut loc deteriorarea bruscă a situației financiare a acestor trei bănci, înregistrîndu-se creanțe și credite dubioase în sumă de 13,3 miliarde lei”, scrie Ziarul de Gardă.

Raportul companiei Kroll, întocmit la etapa de evaluare, „a prezentat dovezi care sugerau că Ilan Șor, împreună cu companiile și persoanele afiliate acestuia (Grupul „Shor”) au jucat un rol esențial în coordonarea activităților respective”.

Compania Kroll a fost contractată în 2015 de BNM pentru a investiga fraudele care au avut loc la cele trei bănci: Banca de Economii, Banca Socială și Unibank. La 21 decembrie 2017, Banca Națională a Moldovei (BNM) a făcut publică sinteza Raportului Kroll-2. Asemeni primului document furnizat de companiile Kroll și Steptoe & Johnson, contractate de R. Moldova pentru elucidarea furtului din sistemul bancar, cel de-al doilea Raport vorbește despre Ilan Șor și un grup de 77 de companii care au legături cu acesta, drept principalii beneficiari ai tranzacțiilor de la cele trei bănci: Banca de Economii, Banca Socială și Unibank.

La 7 martie, consorțiul a prezentat raportul final de investigație privind furtul miliardului, iar la scurt timp, Banca Națională a Moldovei a anunțat că toate documentele de investigație ale consorțiului internațional Kroll și Steptoe & Johnson, contractat de Guvernul R. Moldova pentru a identifica numele persoanelor și firmelor implicate în jaful bancar, unde au ajuns banii și cum pot fi recuperați, au fost puse pe masa procurorilor anticorupție.

Încă în mai 2015, Eduard Harunjen, pe atunci șef al Procuraturii Anticorupție, declara că ancheta Kroll nu constituie o probă în cazul investigațiilor demarate de Procuratura Anticorupție în cazul furtului de la BEM, Banca Socială și Unibank.

În iunie 2018, oficialii PA și CNA anunțau despre investigarea în proporție de 90% a fraudei bancare, iar referitor la Raportul Kroll 2, declarau că documentul este în proces de traducere în limba română și va constitui bază a investigațiilor de viitor ale procurorilor în cadrul „dosarului miliardului”.

Până în prezent, raportul final al companiei Kroll nu a fost făcut public, în pofida solicitărilor expuse de societatea civilă și partidele de opoziție.

La 6 mai 2015, a doua zi după ce a fost făcut public primul raport al companiei Kroll, care vorbea despre Ilan Șor drept principal beneficiar al fraudei din sistemul bancar, controversatul businessman a fost reținut pentru abuz în serviciu la administrarea „Băncii de Economii” SA și „Banca Socială” SA . La aproape patru ani, dosarul respectiv încă nu a ajuns pe masa justiției, iar în privința lui Șor, care între timp a devenit deputat în Parlamentul R. Moldova, nu există nicio măsură preventivă.