Pe vremuri – o școală prestigioasă, acum – doar niște pereți măcinați de timp și de nepăsare. Faimosul conac din satul Bahmut se transformă pe zi ce trece în ruine, iar autoritățile locale spun că fac tot ce le stă în puteri: aplică la granturi ori de câte ori se ivește vreo ocazie, însă nimeni nu ar fi interesat să investească în patrimoniul cultural.
ANA SÂRBU, REPORTERĂ TV8: „Conacul Ciolac Malski din Bahmut, construit în secolul al 19-lea, a devenit o adevărată ruină. Scările sunt distruse, pereții jumuliți, iar coloanele abia de se mai țin. Iar în interior nu a mai rămas decât un spațiu gol, unde se joacă animalele”.
Construcția conacului, care a aparținut Elisavetei Malski, o dvoreancă de origine poloneză, a început în anul 1876. Clădirea a fost construită într-un stil neoclasicist, cu orientare spre stilul doric și grecesc, din cărămidă și piatră. La începutul celui De-al Doilea Război Mondial, familia Malski ar fi fugit în România. Iar din anii ’50, conacul a fost transformat în școală.
„A fost o școală veche de 10 clase. Mai demult. Învățau copiii. Veneau din satele vecine, de la Bahmut, Rădoaia, erau oameni sărăci”, spun localnicii.
„A fost școală veche, demult, de români făcută. A acum a rămas așa. Dar nu o strică, pentru că să rămână drept amintire. Să o vadă lumea. Dar ea tare frumoasă a fost”.
După ce în 1989, în localitate a fost construită o altă școală, conacul a fost lăsat de izbeliște. Peste drum de clădirea istorică, locuiește mătușa Larisa Gaiduc, și ea o fostă elevă a școlii din conac.
„Aici am învățat doar 7 clase. Era frumos în interior. Îmi era dragă când învățam, aveai unde să te duci să te joci. Erau două rânduri de copaci până la biserică”.
De-a lungul anilor, conacul a fost devastat nu doar de ploi și de vânt, dar și de săteni.
„A fost bună, dar a rămas de râsul râsurilor. A distrus-o oamenii. Au luat acoperișul de pe el. Au luat totul și acum nu a rămas nică”, mai spun oamenii.
Din pragul conacului Ciolac-Malski poți admira panorama satului Bahmut.
ION ȘTEFĂNIȚĂ, DIRECTORUL AGENȚIEI DE INSPECTARE ȘI RESTAURARE A MONUMENTELOR: „Imobilul din punct de vedere a rezistenței a scăzut. Dacă în 2010, noi am constatat 25% din fondul construit al conacului, acum dacă au mai rămas 15%. Cu regret, s-a distrus, s-a demontat foarte mult. Foarte multe materiale au fost luate de acolo”.
Autoritățile locale spun că au aplicat la mai multe proiecte naționale și internaționale, dar fără succes. Ultima dată au depus dosarul la un proiect transfrontalier.
IGOR GODEA, PRIMARUL SATULUI BAHMUT: „Încă nu sunt rezultatele, procesul de selectare este cam lung. Sperăm că vom avea noroc și o să treacă. Când vedem vreun program la care putem aplica, ne străduim să aplicăm”.
Pentru reconstrucție, spune primarul, ar fi nevoie de aproape 20 de milioane de lei. De partea cealaltă, directorul Agenției de Inspectare și Restaurare a Monumentelor a identificat o serie de soluții pentru renovarea conacului, care ar putea fi transformat într-un centrul cultural funcțional.
ION ȘTEFĂNIȚĂ, DIRECTORUL AGENȚIEI DE INSPECTARE ȘI RESTAURARE A MONUMENTELOR: „Trebuie să fim deschiși către agenții economici, care au finanțe, au idei de valorificare a acestui bun, dar funcționarii publici trebuie să fie deschiși față de acești agenți economici. Funcționalități pot fi multe, și un centru cultural, poate fi și un hotel și un restaurant cu bucătărie tradițională”.
Ultimul eveniment desfășurat lângă conac a avut loc câțiva ani în urmă, când un grup de artiști a încercat să adune resurse financiare pentru întreținerea clădirii. În 1993, Academia de Știință a oferit conacului din Bahmut statutul de monument de arhitectură protejat, de categorie națională.
Reporteră: Ana Sârbu
Imagine: Oleg Cozlov
